A murit Siim Kallas – fostul comisar european pentru Transporturi care a deschis piața feroviară a UE
Siim Kallas, fost prim-ministru al Estoniei și comisar european pentru Transporturi între 2010 și 2014, a murit în noaptea de 21 spre 22 august, la vârsta de 77 de ani. Vestea a fost făcută publică de fiica sa, Kaja Kallas, actualul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, care a scris pe rețelele sociale că tatăl său „a murit azi-noapte”. Decesul a fost confirmat ulterior de un purtător de cuvânt al Guvernului estonian, iar președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a transmis un mesaj de condoleanțe, alături de numeroși oficiali europeni.
Kallas a fost una dintre figurile care au modelat traseul Estoniei după recâștigarea independenței față de Uniunea Sovietică, în 1991. A condus Banca Estoniei în anii premergători introducerii coroanei estoniene, în 1992, a fost ministru de externe, ministru de finanțe și prim-ministru între 2002 și 2003, iar în 1994 a fondat Partidul Reformist, pe care l-a condus timp de un deceniu. După aderarea Estoniei la Uniunea Europeană, în 2004, a devenit primul comisar european al țării, fiind vicepreședinte al Comisiei atât în mandatul Barroso I, cât și în Barroso II.
Pentru sectorul transporturilor, mandatul relevant este cel din perioada 2010-2014, când Kallas a preluat portofoliul Mobilitate și Transporturi, succedându-i lui Antonio Tajani și fiind la rândul său urmat de Violeta Bulc. În acești ani, el a coordonat elaborarea Cărții Albe a Transporturilor din 2011, documentul strategic care a fixat obiectivul unui spațiu european unic al transporturilor și ținte precum reducerea cu 60% a emisiilor de gaze cu efect de seră din sector până în 2050. Tot sub coordonarea sa a fost lansat mecanismul Connecting Europe Facility, instrumentul financiar prin care Bruxelles-ul a cofinanțat de atunci coridoarele rețelei TEN-T, inclusiv proiecte de infrastructură feroviară din România.
În domeniul feroviar, contribuția cea mai discutată a lui Kallas rămâne al Patrulea Pachet Feroviar, propus de Comisie în 2013, menit să deschidă complet piața transportului intern de călători prin licitații obligatorii pentru contractele de servicii publice și prin separarea mai strictă a administratorilor de infrastructură de operatorii istorici. Inițiativa a stârnit opoziția fermă a unor operatori consacrați precum SNCF și Deutsche Bahn, dar a pus bazele liberalizării ulterioare a pieței feroviare europene, un proces care a continuat să influențeze reforma operatorilor naționali de stat din întreaga Uniune, inclusiv discuțiile privind separarea administrării infrastructurii de operarea comercială. Kallas s-a remarcat și prin promovarea sistemului european de semnalizare ERTMS ca standard unic pentru interoperabilitatea feroviară, precum și prin extinderea cerințelor privind drepturile pasagerilor, aplicate deopotrivă transportului feroviar, aerian și naval.
Pentru piața românească, moștenirea instituțională a acestui mandat rămâne vizibilă: coridoarele TEN-T care traversează România, finanțările prin Connecting Europe Facility pentru modernizarea liniilor CFR și reformele de separare instituțională resimțite de operatori precum CFR Călători și CFR Marfă își au originea în cadrul de reglementare consolidat de Comisia Europeană chiar în perioada în care Siim Kallas s-a aflat la conducerea portofoliului de transporturi. STB și alți operatori de transport public urban rămân, la rândul lor, sub incidența acelorași principii europene de deschidere a pieței și transparență a contractelor de servicii publice pe care Kallas le-a susținut la nivel comunitar.
Foto&info – ERR, Euronews, Comisia Europeană, Wikipedia
