Calea Griviței, între Buzești și Ion Mihalache: 3,9 km de stradă modernizată, cu piste de biciclete și benzi pentru transportul public, în proiectul de 231 milioane de lei dezbătut de CGMB
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) va dezbate în ședința din 30 septembrie un proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a devizului general pentru obiectivul de investiții „Amenajarea Calea Griviței (tronson cuprins între strada Buzești și bulevardul Ion Mihalache), Sector 1, București”. Proiectul, înregistrat cu numărul 434 din 24 septembrie 2026, se află la punctul 6 pe ordinea de zi, potrivit documentului consultat de redacția mobilitate.eu.
Valoarea totală a investiției este de 231.232.451,98 lei cu TVA (191.404.802,81 lei fără TVA), din care lucrările de construcții-montaj reprezintă 191.321.124,02 lei cu TVA (158.116.631,42 lei fără TVA). Cheltuielile sunt eșalonate pe trei ani: 6,8 milioane de lei în 2026, circa 123,4 milioane de lei în anul al doilea și circa 101,1 milioane de lei în al treilea. Durata de implementare a investiției este de 34 de luni, iar cea de execuție a lucrărilor, de 20 de luni. Raportată la lungimea străzii, valoarea cu TVA înseamnă în jur de 59 de milioane de lei pe kilometru, un calcul al redacției.
Tronsonul vizat are 3.904 metri. Proiectul prevede modernizarea a 84.776,77 mp de carosabil și a 42.299,66 mp de trotuare, la care se adaugă 24.847,31 mp de spații verzi, iar suprafața totală amenajată ajunge la 167.782,55 mp. Pentru carosabil, soluția recomandată presupune frezarea îmbrăcămintei existente pe 6–8 cm, un strat de legătură din beton asfaltic BAD 22.4 de 6 cm, un strat de uzură MAS 16 de 4 cm, geocompozit antifisură și reparații locale ale fundației. Trotuarele vor avea strat de uzură BA8 de 4 cm, beton C16/20 de 10 cm și fundație din balast de 10 cm, cu accent pe trasee pietonale continue și accesibile persoanelor cu mobilitate redusă.
Componenta de mobilitate activă este una dintre cele mai consistente: proiectul prevede piste pentru biciclete pe întreaga lungime a coridorului, însumând 7.472 metri și 10.305,62 mp, precum și 190 de locuri de parcare pentru biciclete. Pistele amplasate la nivelul carosabilului vor fi marcate distinct, printr-un strat de culoare verde, iar cele de pe trotuar vor avea finisaje specifice. Documentația indică, printre indicatorii suplimentari, 6,8 km de benzi noi dedicate transportului public și un sistem de management al traficului destinat transportului public, format dintr-un ansamblu de 16 locații. În plus, investiția pregătește infrastructura pentru un sistem inteligent de management al traficului și include modernizarea semaforizării și reorganizarea circulației în intersecții.
Primăria Capitalei motivează proiectul prin starea actuală a coridorului. Documentele enumeră degradarea infrastructurii rutiere și pietonale, lipsa unei infrastructuri continue și sigure pentru biciclete, accesibilitatea redusă pentru persoanele cu mobilitate redusă, conflictele dintre modurile de transport, congestiile, întârzierile transportului public și lipsa unor sisteme moderne de management al traficului. Calea Griviței este descrisă drept o arteră majoră, care leagă zona centrală de nordul orașului și este traversată de linii de tramvai și autobuz.
Documentația tehnico-economică, elaborată de SC Urban Scope SRL, a primit avizul Consiliului Tehnico-Economic al PMB nr. 45/100591 din 18 iunie 2026. Scenariul recomandat, cel cu refacerea structurii rutiere existente, a fost preferat pentru costurile de investiție mai reduse, durata de execuție optimă și impactul limitat asupra traficului pe perioada lucrărilor. Finanțarea se va asigura din bugetul local și/sau din alte surse legal constituite, inclusiv, după caz, din fonduri externe nerambursabile. Pentru componenta de infrastructură pentru biciclete, referatul Primarului General, Ciprian Ciucu, arată că se are în vedere o cerere de finanțare prin Programul Regional București–Ilfov 2021–2027, Prioritatea 4, obiectivul specific RSO2.8, în cadrul apelului dedicat infrastructurii transportului nemotorizat. În deviz, cheltuielile din capitolul 4 sunt împărțite în eligibile, de circa 31,6 milioane de lei cu TVA, și neeligibile, de circa 173,7 milioane de lei cu TVA, iar hotărârea nu precizează cum se leagă această împărțire de cererea de finanțare.
Pentru transportul public bucureștean, proiectul contează prin cei 6,8 km de benzi dedicate și prin sistemul de management al traficului, două elemente pe care documentul le leagă direct de reducerea întârzierilor pe unul dintre axele care converg spre centru. Nu rezultă însă din documente care linii STB ar beneficia, unde vor fi amplasate benzile sau cum vor fi eșalonate lucrările pe cele 20 de luni de execuție, iar hotărârea vizează doar aprobarea indicatorilor și a devizului. Cei 7,472 km de piste pentru biciclete, cu finanțare încă neconfirmată pentru această componentă, sunt indicatorul cel mai vizibil pentru mobilitatea activă.
Foto&info – Mobilitate.eu – Primăria Municipiului București
