Calitatea aerului în București: PMB propune Zone cu Nivel Scăzut de Emisii din 1 noiembrie 2027, cu restricții etapizate până în 2032
Primăria Capitalei a prezentat în cadrul unei dezbateri despre calitatea aerului în București diagnosticul poluării din oraș și două direcții de intervenție: limitarea etapizată a accesului autovehiculelor cu norme de poluare inferioare, prin Zone cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE), și înlocuirea treptată a sistemelor de încălzire pe lemn și cărbune. Prima restricție ar urma să intre în vigoare la 1 noiembrie 2027, în zona centrală, iar măsurile se vor extinde timp de cinci ani în tot municipiul, până în 2032.
Potrivit documentului, Bucureștiul nu are o singură „problemă de poluare”, iar sursa dominantă diferă în funcție de poluant și de loc. Pentru dioxidul de azot (NO₂), traficul este factorul principal: hot-spotul central, estimat la aproximativ 3,2 km², este zona în care media anuală depășește valoarea-limită legală actuală de 40 µg/m³, iar în anul de referință 2023 aproximativ 47.000 de locuitori erau expuși la o medie anuală peste această valoare. Concentrarea maximă apare în Piața Unirii și pe marile bulevarde centrale, iar în canioanele stradale peste 80% din concentrația de NO₂ poate fi atribuită surselor legate de trafic; în Piața Unirii, traficul reprezintă aproximativ trei sferturi din NO₂. Autoritățile enumeră ca factori de amplificare volumul mare de trafic și congestia, ponderea relevantă a vehiculelor diesel, clădirile care limitează dispersia aerului și emisiile non-eșapament, precum uzura frânelor, a anvelopelor și a carosabilului. În cazul particulelor, sursele sunt mai diverse și expunerea mai uniformă: încălzirea rezidențială cu lemn și alți combustibili solizi pentru PM₂,₅, resuspensia prafului de pe carosabil și șantierele pentru PM₁₀.
Miza administrativă este dată de standardele europene din 2030. Conform Directivei (UE) 2024/2881, limitele anuale se înjumătățesc pentru NO₂ și PM₁₀, de la 40 la 20 µg/m³, iar pentru PM₂,₅ scad de la 25 la 10 µg/m³. Dacă în perioada 1 ianuarie 2026–31 decembrie 2029 nivelurile depășesc valorile ce trebuie atinse la 1 ianuarie 2030, este necesară o foaie de parcurs pentru poluantul respectiv, elaborată cât mai curând posibil și cel târziu în doi ani după anul depășirii. Prezentarea amintește și precedentul din hotărârea CJUE din 30 aprilie 2020 (C-638/18), prin care s-a constatat depășirea sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru PM₁₀ în București. Ministerul Mediului avertizează că întârzierea executării hotărârii poate duce la o nouă sesizare a CJUE și la sancțiuni pecuniare; documentul precizează însă că acestea nu s-ar aplica automat Municipiului București, ci ar putea fi stabilite de CJUE împotriva României. Ca repere financiare, sunt menționate o sumă forfetară minimă de 1,761 milioane de euro și o penalitate cominatorie cu un interval teoretic de 1.886,80–113.208 euro pe zi, cuantumul efectiv urmând să fie stabilit de Curte. Municipiul este încadrat prin Ordinul ministrului mediului nr. 2761/2025 în regimul de gestionare I pentru NO₂/NOx, PM₁₀ și PM₂,₅, iar Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă obligă Capitala să instituie o ZNSE.
Datele RAR din 2025 indică 2.867.404 de autovehicule înmatriculate în București și Ilfov, dintre care aproape 1,3 milioane sunt considerate vechi și poluante: 461.251 de mașini cu vechime între 22 și 35 de ani (Non-Euro, Euro 1, 2 și 3) și 835.856 de mașini Euro 4. Calendarul propus începe la 1 noiembrie 2027 cu interzicerea accesului în zona centrală a mașinilor Non-Euro, adică 80.507 autoturisme (3%), fabricate înainte de 1991. La 1 noiembrie 2028, restricția se extinde în zona centrală și la Euro 1 (1.764 de mașini, 0,3%), ajungându-se la 82.271 de autoturisme vizate, iar în întreg orașul sunt restricționate mașinile Non-Euro. În 2029, zona centrală adaugă categoria Euro 2 (86.828 de mașini, 3,9%, fabricate înainte de 1999), în timp ce restricțiile din tot municipiul acoperă Non-Euro și Euro 1. În 2030, în zona centrală se restricționează și Euro 3 (292.152 de mașini, 10,5%, fabricate în 2000–2004), iar pentru întregul oraș se adaugă Euro 2. Un an mai târziu, în zona centrală intră Euro 4, categoria cea mai numeroasă, cu 835.856 de autoturisme (28,6% din total, fabricate în 2005–2009), iar regulile pentru municipiu rămân neschimbate. Etapa finală, de la 1 noiembrie 2032, aduce restricții pentru Euro 5 în zona centrală (426.689 de autoturisme, 14,6%, fabricate în 2009–2015), iar la nivelul întregului oraș sunt vizate Non-Euro, Euro 1, 2 și 3.
Cea de-a doua direcție de intervenție privește încălzirea rezidențială, principala sursă de PM₂,₅ din oraș. Datele INS citate în prezentare arată 18.593 de locuințe care folosesc combustibili solizi, dintre care circa 15.200 au putut fi localizate teritorial. Cea mai mare concentrație se află în șapte zone, însumând 6.070 de locuințe: Ferentari–Rahova–Giurgiului (3.211 locuințe, 21,1%), Giulești Sârbi–Chitila Triaj (877), Cățelu–Industriilor–Policolor (833), Colentina–Andronache–Fundeni (522), Obor–Moșilor–Ferdinand (327), Berceni Sud–Vitan Bârzești (226) și Străulești Nord (74). Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, intrată în vigoare în august 2026, creează un cadru național pentru programe de sprijin ale autorităților locale și prevede înlocuirea a minimum 50.000 de astfel de sisteme până în 2030, cu prioritate pentru pompe de căldură, energie geotermală, colectoare solare, sisteme fotovoltaice asociate pompelor de căldură, valorificarea căldurii reziduale și stocarea energiei termice.
În acest cadru, PMB propune programul „AER 2030 ACASĂ”, un program municipal multianual, voluntar, prin care gospodăriile care se încălzesc cu lemn, cărbune sau alți combustibili solizi să fie sprijinite să treacă la sisteme eligibile, cu emisii reduse sau zero, cu soluții personalizate în funcție de infrastructura disponibilă fiecărei gospodării. Ținta este includerea celor aproximativ 15.000 de gospodării identificate și localizate în Capitală în efortul național. Printre sursele de finanțare prevăzute de lege se numără Fondul pentru modernizare, Fondul social pentru climă, Fondul pentru mediu, alte fonduri europene și naționale și bugetul de stat, iar PMB propune un mecanism comun cu Guvernul și primăriile de sector, la care să se poată adăuga o componentă municipală și contribuția diferențiată a beneficiarilor. Calendarul propus prevede în 2026 acordul cu autoritățile centrale și sectoarele, identificarea surselor de finanțare și proiectarea mecanismului, în 2027 o etapă-pilot într-una dintre zonele cu concentrație ridicată, iar în 2028–2030 extinderea etapizată, în funcție de finanțările disponibile și de capacitatea infrastructurii.
Pentru piața din România, calendarul ZNSE din București este primul test concret al obligației din Legea nr. 155/2023, iar categoriile vizate, în special cele 835.856 de mașini Euro 4, arată cât de mare este baza de vehicule afectată în aglomerația București–Ilfov. Eficiența măsurilor va depinde în bună măsură de alternativele de deplasare disponibile în zonele restricționate, de la rețeaua STB și Metrorex la liniile de tramvai aflate în reabilitare, motiv pentru care investițiile în transport public rămân parte din răspunsul la cerințele europene din 2030. Documentul nu precizează însă încă modul de control al accesului, eventualele derogări sau tarifele aferente, elemente care vor trebui stabilite prin actele administrative ale municipalității.
Foto&info – Primăria Municipiului București (prezentarea „Dezbatere privind calitatea aerului în București”)
