CER salută planurile UE de simplificare a procedurilor de autorizare: permiterea mai rapidă a proiectelor feroviare devine esențială pentru TEN‑T și Master Planul european de mare viteză
Sectorul feroviar european primește un impuls major odată cu anunțul Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind simplificarea procedurilor de autorizare pentru infrastructură. Inițiativa, prezentată în discursul despre Starea Uniunii, promite accelerarea proceselor administrative care, în prezent, întârzie extinderea și modernizarea rețelei feroviare europene. CER subliniază, într-un nou document de poziție, că eficientizarea acestor proceduri este crucială pentru finalizarea la timp a rețelei TEN‑T și pentru implementarea Master Planului european de mare viteză.
Permisele pentru infrastructura feroviară rămân unul dintre cele mai mari obstacole în livrarea proiectelor. Etapele de planificare și autorizare durează între opt și zece ani pentru proiectele convenționale, iar pentru infrastructura de mare viteză sau transfrontalieră pot ajunge la cincisprezece ani. Aceste întârzieri afectează competitivitatea Europei, conectivitatea internă și obiectivele climatice. CER avertizează că, în forma actuală, procedurile administrative fac imposibilă respectarea termenelor legale impuse pentru TEN‑T.
Impactul nu este doar operațional, ci și financiar. Evaluarea Directivei TEN‑T Streamlining (UE 2021/1187) estimează costul poverii administrative la aproximativ 1,1 miliarde euro între 2018 și 2030. În același timp, întârzierile amână beneficii economice, sociale și de mediu considerabile. CER estimează că o rețea europeană de mare viteză care conectează capitalele și marile orașe ar putea genera beneficii de peste 1.200 miliarde euro, ceea ce face ca livrarea rapidă a proiectelor să fie o prioritate economică, nu doar una de politică publică.
CER subliniază că simplificarea nu trebuie să afecteze standardele de mediu, sociale sau de siguranță. Obiectivul este crearea unor proceduri coerente, transparente și previzibile, care să mențină nivelul ridicat de protecție, dar să elimine redundanțele și blocajele administrative.
Pentru a sprijini agenda Comisiei, CER propune măsuri clare: stabilirea unor ținte de autorizare, inclusiv un termen maxim de trei ani pentru proiectele strategice sau reducerea cu 50% a duratei de autorizare până în 2030; implementarea uniformă a Directivei TEN‑T Streamlining în toate statele membre; ghiduri europene pentru echilibrarea obiectivelor climatice și de mediu; excepții sau proceduri simplificate pentru infrastructura feroviară existentă care necesită mentenanță, modernizare sau reînnoire; consolidarea capacității administrative și digitalizarea autorităților de autorizare; coordonare mai bună între planificare și autorizare, în special pentru proiectele transfrontaliere; consultări publice mai timpurii și mai bine structurate; stabilitate legislativă pe durata implementării proiectelor.
CER afirmă că procedurile mai rapide și mai previzibile vor debloca investițiile, vor reduce costurile și vor accelera finalizarea proiectelor esențiale pentru o rețea europeană de transport conectată și competitivă. Pachetul legislativ „Transport Omnibus”, anunțat de Comisia Europeană, împreună cu o posibilă revizuire a Directivei TEN‑T Streamlining, reprezintă oportunități reale pentru îmbunătățirea implementării proiectelor de infrastructură în Europa.
Directorul executiv CER, Alberto Mazzola, subliniază că ambițiile UE în materie de mobilitate durabilă, competitivitate economică și coeziune teritorială nu pot fi atinse dacă infrastructura feroviară critică are nevoie de peste un deceniu pentru a trece de la planificare la construcție. Europa are nevoie de proceduri de autorizare rapide, previzibile și adaptate scopului, astfel încât un guvern care lansează un proiect feroviar major să poată vedea începutul construcției în timpul mandatului său.
Foto & info: CER
