Bulevardul Ion Mihalache, spre Piața Victoriei: proiect de 103,5 milioane de lei pentru 3,5 km de bulevard cu piste de biciclete, în ședința CGMB din 30 septembrie
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) va dezbate în ședința din 30 septembrie un proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a devizului general pentru obiectivul de investiții „Amenajarea Bulevardului Ion Mihalache, Sector 1, Municipiul București”. Proiectul, înregistrat cu numărul 432 din 28 septembrie 2026, se află la punctul 7 pe ordinea de zi, imediat după cel dedicat amenajării Căii Griviței, potrivit documentului consultat de redacția mobilitate.eu.
Valoarea totală a investiției este de 103.550.111,36 lei cu TVA (85.708.923,44 lei fără TVA), din care lucrările de construcții-montaj reprezintă 81.235.526,69 lei cu TVA (67.136.798,92 lei fără TVA). Cheltuielile sunt eșalonate pe doi ani, cu aproximativ 3,3 milioane de lei în primul și circa 100,4 milioane de lei în al doilea, întregul volum al lucrărilor fiind prevăzut în anul al doilea. Durata de implementare a investiției este de 24 de luni, iar cea de execuție a lucrărilor, de 10 luni.
Bulevardul are 3.500 de metri și este descris în documentație drept o arteră majoră, care asigură legătura dintre Piața Victoriei, Calea Griviței, Arcul de Triumf și principalele zone rezidențiale, comerciale și instituționale din Sectorul 1. Proiectul prevede modernizarea a 39.575,81 mp de carosabil și a 34.842,96 mp de trotuare, plus 11.772,50 mp de spații verzi, suprafața totală amenajată fiind de 103.166,82 mp. Soluția diferă pe două tronsoane: între Calea Griviței și strada Ion Mincu se frezează structura existentă pe 11 cm și se așază un strat de legătură BAD 22.4 de 6 cm, un strat de uzură MAS 16 de 5 cm și geocompozit antifisură, cu reparații locale ale fundației. Între strada Ion Mincu și Piața Victoriei este prevăzută refacerea completă a sistemului rutier, cu strat de bază AB 31.5 de 8 cm, fundație din balast stabilizat cu lianți hidraulici de 20 cm, fundație din balast de 30 cm și strat de formă din pământ stabilizat de 15 cm. Trotuarele vor avea strat de uzură BA8 de 4 cm, beton C16/20 de 10 cm și fundație din balast de 15 cm.
Ca și în cazul Căii Griviței, componenta de mobilitate activă este centrală: documentația prevede piste pentru biciclete pe întreaga lungime a coridorului, însumând 6.962 de metri și 13.742,95 mp, precum și 150 de locuri de parcare pentru biciclete. Pistele de la nivelul carosabilului vor fi marcate distinct, printr-un strat de culoare verde, iar cele de pe trotuar vor avea finisaje specifice. Investiția pregătește infrastructura pentru un sistem inteligent de management al traficului, modernizează semaforizarea și reorganizează circulația și intersecțiile, iar indicatorii includ un sistem de management al traficului destinat transportului public, format dintr-un ansamblu de 16 locații. Spre deosebire de proiectul de pe Calea Griviței, documentele nu menționează benzi noi dedicate transportului public. Indicatorul privind numărul de utilizatori ai pistelor ciclabile este de 43.200 pe an, iar cel privind emisiile de gaze cu efect de seră estimate este de 6.898,12 tone CO2 echivalent pe an.
Primăria Capitalei motivează investiția prin degradarea infrastructurii rutiere și pietonale, lipsa unei infrastructuri continue și sigure pentru biciclete, accesibilitatea redusă pentru persoanele cu mobilitate redusă, conflictele dintre modurile de transport, congestiile și întârzierile transportului public. Nota de fundamentare arată că bulevardul este traversat de linii de tramvai și autobuz care asigură conectivitatea cu principalele noduri de transport ale Capitalei, iar eficiența transportului public este afectată de interferența cu traficul general și de lipsa unor măsuri de prioritizare. Documentația tehnico-economică a primit avizul Consiliului Tehnico-Economic al PMB nr. 46/100630 din 18 iunie 2026, pentru soluția I, scenariul I, la faza DALI, recomandat pentru costurile de investiție mai reduse față de scenariul alternativ.
Finanțarea se va asigura din bugetul local și/sau din alte surse legal constituite, inclusiv, după caz, din fonduri externe nerambursabile. Referatul Primarului General, Ciprian Ciucu, arată că pentru componenta de infrastructură pentru biciclete se are în vedere o cerere de finanțare prin Programul Regional București–Ilfov 2021–2027, Prioritatea 4, obiectivul specific RSO2.8, în cadrul apelului dedicat infrastructurii transportului nemotorizat. În devizul general, cheltuielile eligibile din capitolul 4 însumează circa 31,8 milioane de lei cu TVA, iar cele neeligibile din capitolele 1 și 4, circa 56,6 milioane de lei cu TVA.
Prin proiectele de pe Bulevardul Ion Mihalache și Calea Griviței, dezbătute în aceeași ședință, Primăria Capitalei propune două tronsoane succesive, care se întâlnesc la Calea Griviței, cu aproape 14,4 km de piste de biciclete însumate (7,472 km și 6,962 km) și investiții de circa 334,8 milioane de lei cu TVA, cifre calculate de redacție din documentele celor două proiecte. Pentru transportul public bucureștean contează mai ales sistemul de management al traficului și eventuala prioritizare în intersecții, dar documentele nu precizează care linii STB ar beneficia, nici cum va fi organizat traficul pe durata celor 10 luni de execuție. Hotărârea vizează doar aprobarea indicatorilor și a devizului, iar finanțarea nerambursabilă pentru piste rămâne, deocamdată, o intenție de depunere a cererii.
Foto&info – Mobilitate.eu – Primăria Municipiului București
