SBB cere prioritate pentru întreținerea rețelei feroviare elvețiene: restanța a ajuns la 9,5 miliarde de franci, iar digitalizarea ERTMS costă 7 miliarde până în 2045
Căile Ferate Federale Elvețiene (SBB) au transmis Oficiului Federal al Transporturilor (BAV), la 28 septembrie 2026, poziția lor în cadrul consultării publice privind proiectul „Verkehr ’45”, un pachet care propune o planificare coordonată a transportului pe cale ferată, pe șosea și a amenajării teritoriului. Scrisoarea este semnată de președintele consiliului de administrație, André Wyss, și de directorul general, Vincent Ducrot, iar în copie au fost puse ministrul Albert Rösti, șeful departamentului UVEK, precum și conducerea BAV și a Administrației Federale a Finanțelor. Poziția SBB se referă exclusiv la partea feroviară a proiectului, pe care compania o salută explicit, cu rezerve.
Printre elementele apreciate de SBB se numără concentrarea pe etape de dezvoltare cu beneficiu direct pentru călători, prevederea primelor fonduri pentru digitalizarea rețelei, măsurile de consolidare a finanțării Fondului pentru infrastructura feroviară (BIF) și noua regulă potrivit căreia elementele strategice ale rețelei pot fi decise doar după finalizarea unui proiect preliminar. Compania cere însă patru priorități clare, în această ordine: menținerea substanței rețelei existente, realizarea fără restricții a tuturor măsurilor din Orizontul 2035, avansarea hotărâtă a digitalizării și, abia apoi, extinderi suplimentare, alese strict după cerere și eficiență economică. Principiul invocat este că cererea determină oferta, iar oferta dimensionează infrastructura.
Cea mai consistentă cifră din document privește restanța la întreținere. Potrivit raportului SBB privind starea rețelei pe 2025, aceasta a crescut în medie cu 7% pe an de la introducerea BIF, ajungând la 9,5 miliarde de franci la finele lui 2025. Proiectul prevede o creștere a cheltuielilor pentru întreținere de 2–3% pe an, ceea ce, în opinia SBB, ar lăsa restanța să crească în continuare. Compania consideră că aceasta poate fi stabilizată doar dacă în planificarea BIF se prevede o creștere de 3%, cu patru condiții: finanțarea integrală a digitalizării printr-o convenție separată, norme și standarde proporționale cu eficiența economică, finanțarea prin etapele de extindere a măsurilor legate de creșterea ofertei (de exemplu prelungirea peroanelor sau instalațiile de garare și de marfă), respectiv o compensare dinamică obligatorie a scumpirilor, pe baza indicelui costurilor de construcții feroviare. SBB avertizează și că fiecare extindere nouă adaugă costuri anuale de întreținere de circa 3%. Pentru a contribui la limitarea costurilor, compania menționează programul M6K, cu măsuri de eficiență de circa 6 miliarde de franci până în 2030.
Digitalizarea este tratată drept un proiect de extindere de sine stătător, cu mai multe etape. Strategia ERTMS aprobată de BAV costă circa 7 miliarde de franci până în 2045 și include, pe lângă înlocuirea instalațiilor de siguranță și introducerea semnalizării în cabină pe întreaga rețea, reînnoirea radioului feroviar, a sistemelor de comandă și o parte din echiparea materialului rulant. Proiectul prevede 1 miliard de franci în mesajul către Parlament din 2027 ca primă convenție de implementare, urmat, în 2031, de una de aproximativ 6 miliarde. SBB salută această etapizare, dar consideră că primul miliard nu este suficient și cere ca fondurile să fie asigurate fără întreruperi și urmărite ca strat distinct în planificarea BIF.
La capitolul extinderi, SBB pune pe primul loc măsurile complementare, față de proiectele noi de mare anvergură. Experiența arată, susține compania, că valorificarea integrală a beneficiilor unui mare proiect cere investiții suplimentare de circa 40% din volumul inițial. Cei 1,8 miliarde de franci prevăzuți în mesajul din 2027 pentru măsuri complementare după 2035 sunt doar o primă tranșă și ar trebui suplimentați în 2031. Dintre marile proiecte, SBB enumeră ca urgente, din perspectiva cererii, gara subterană Genève Cornavin, a patra cale la Zürich Stadelhofen, al doilea tunel de bază Zimmerberg, mărirea capacității gării Basel SBB și prima etapă a gării subterane terminus de la Luzern. Pentru Morges–Perroy și pentru eliminarea blocajului de la Heitersberg, decizia ar trebui luată în mesajul din 2031. Compania cere și începerea imediată a lucrărilor pentru orizontul 2045, cu accent pe axa est-vest, în special Olten–Zürich, cu blocajul de la Lenzburg. În schimb, SBB consideră că proiectele preliminare pentru a doua etapă a gării de tranzit din Luzern și pentru linia diametrală Basel pot fi greu finalizate cu precizia de cost necesară până în 2031, motiv pentru care decizia privind Basel ar trebui amânată până în mesajul din 2035.
Pe segmentul internațional, SBB vede în continuare un potențial de creștere important și cere ca în mesajul din 2027 să fie prevăzute fonduri pentru legăturile Elveția–Londra și Geneva–Milano, precum și pentru studii privind Geneva–Lyon, Basel–Strasbourg și Zürich–München. Pe partea de finanțare, compania critică faptul că proiectul nu descrie suficient de clar blocajul de lichidități al BIF, așteptat spre sfârșitul anilor 2020 și începutul anilor 2030, și propune, ca măsuri de stabilizare, contribuții mai mari ale cantoanelor sau suspendarea rambursării anuale a datoriei acumulate. În anexa cu propuneri legislative, suspendarea este formulată pentru perioada 1 ianuarie 2028 – sfârșitul lui 2040. SBB salută și prelungirea cotei temporare de TVA, dar, dacă populația respinge prelungirea, cere respectarea unei ordini de priorități: menținerea, apoi Orizontul 2035, apoi digitalizarea integrală și, la urmă, extinderile cu cea mai mare cerere. Anexa la scrisoare conține și chestionarul completat al consultării și textele concrete de modificare a legii feroviare, iar compania precizează că a coordonat poziția cu asociațiile din sector, LITRA și VöV, care au transmis propria poziție la aceeași dată.
Foto&info: Mobilitate.eu – SBB
