Coridorul de Marfă Est–Vest din India ar putea deveni cel mai important test pentru modelul PPP feroviar modernizat
India intră într-o nouă etapă decisivă în dezvoltarea infrastructurii feroviare de marfă. După finalizarea coridoarelor dedicate Eastern și Western, Ministerul Căilor Ferate analizează implementarea unui model Public–Private Partnership pentru viitorul Coridor Est–Vest, o linie de aproximativ 2.100 km, cu investiții estimate la peste 1 lakh crore rupii. Proiectul ar putea deveni cel mai amplu PPP feroviar din istoria Indiei și, totodată, un test esențial pentru maturizarea mecanismelor de finanțare a infrastructurii.
Modelul propus nu repetă eșecurile anterioare, ci reprezintă o reproiectare profundă a modului în care sunt structurate parteneriatele public–private în sectorul feroviar. Lecțiile provin din tentativa nereușită de PPP pentru secțiunea Sonnagar–Dankuni, parte a Eastern DFC, unde lipsa de apetit investițional a fost determinată de dimensiunea proiectului, riscurile ridicate și expunerea financiară excesivă cerută investitorilor. În locul unui singur contract uriaș, noul coridor ar putea fi împărțit în aproximativ zece pachete de investiții, fiecare gestionat de un concesionar diferit, cu posibilitatea participării companiilor publice alături de dezvoltatori privați.
Elementul central al noului model este adoptarea Hybrid Annuity Model (HAM), deja validat în sectorul autostrăzilor din India. Conform cadrului indicativ pregătit de Dedicated Freight Corridor Corporation of India, statul ar urma să finanțeze circa 40% din costurile de construcție prin plăți pe etape, iar restul de 60% ar fi achitat sub formă de anuități pe o perioadă de 15 ani după punerea în funcțiune. Anuitățile indexate la inflație, compensațiile pentru operare și mentenanță și avansurile de mobilizare reduc incertitudinea financiară și cresc bancabilitatea proiectului. Concesionarii nu ar depinde de veniturile din trafic, ci de fluxuri financiare stabile, predictibile, în timp ce rămân responsabili pentru proiectare, execuție, operare și mentenanță.
Fragmentarea coridorului în pachete multiple permite execuție paralelă, reducând semnificativ timpii de implementare, o problemă majoră în proiectele DFC anterioare. Integrarea responsabilității de mentenanță în contractele de construcție stimulează calitatea pe termen lung, într-un sector în care performanța infrastructurii depinde de continuitatea operațională.
Coridorul Est–Vest este o piesă strategică în planurile logistice ale Indiei, completând coridoarele existente și susținând obiectivele National Rail Plan și PM Gati Shakti. Proiectul poate reduce costurile logistice, crește reziliența lanțurilor de aprovizionare și accelera transferul de marfă de la rutier la feroviar, cu impact direct asupra competitivității economice. Beneficiile potențiale includ dezvoltare industrială, integrare multimodală și creștere regională în statele traversate.
Succesul nu va depinde doar de finanțare. Achiziția la timp a terenurilor, claritatea reglementărilor, contracte transparente, mecanisme eficiente de soluționare a disputelor, avize de mediu și coordonare între numeroși actori vor fi la fel de importante. Guvernanța disciplinată va decide dacă modelul PPP modernizat poate funcționa la scară.
Dacă proiectul va fi implementat cu succes, Coridorul Est–Vest ar putea redefini participarea privată în infrastructura feroviară indiană. Spre deosebire de sistemele de metrou, unde riscul de cerere a afectat operatorii privați, infrastructura de marfă oferă fluxuri stabile și fundamente economice solide. HAM recunoaște un principiu esențial: statul gestionează cel mai bine riscurile sistemice, iar sectorul privat excelează în execuție, inovație și managementul ciclului de viață.
Coridorul nu este doar un proiect de 1 lakh crore rupii, ci un test al capacității Indiei de a trece de la simpla construcție de infrastructură la proiectarea unor modele de investiții care atrag capital privat pe termen lung, protejând în același timp interesul public. Dacă lecțiile trecutului sunt aplicate corect, acesta ar putea deveni proiectul care demonstrează că PPP‑urile feroviare pot funcționa la scară națională.
Sursa info: Chamber of Railway Industries