România poate deveni unul dintre principalele centre logistice ale Europei de Sud-Est prin valorificarea poziției sale la intersecția coridoarelor europene de transport, a Dunării și a Mării Negre. Acesta a fost unul dintre mesajele transmise de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, în cadrul conferinței internaționale „Integrare și conectivitate de-a lungul coridoarelor europene Rin–Dunăre și Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee: Soluții comune pentru rețeaua centrală TEN-T”, desfășurată la Constanța.
Evenimentul a reunit coordonatorii europeni ai coridoarelor Rin–Dunăre și Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, reprezentanți ai statelor din Europa de Sud-Est și oficiali implicați în dezvoltarea infrastructurii de transport regionale, inclusiv viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Vladimir Bolea.
Infrastructură integrată pentru competitivitate și securitate
Potrivit reprezentantului Ministerului Transporturilor, dezvoltarea infrastructurii trebuie abordată integrat, prin corelarea investițiilor în:
- autostrăzi;
- căi ferate;
- porturi maritime și fluviale;
- terminale multimodale;
- puncte de trecere a frontierei.
Obiectivul este reducerea timpilor și costurilor de transport, creșterea competitivității economice și consolidarea securității lanțurilor logistice regionale.
FAST Danube 2: 230 milioane euro pentru îmbunătățirea navigației pe Dunăre
Printre proiectele prioritare prezentate la conferință se numără FAST Danube 2, dezvoltat în parteneriat de România și Bulgaria.
Proiectul presupune:
- investiții de aproximativ 230 milioane euro;
- finanțare europeană de 85% prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF);
- intervenții pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, între kilometrii fluviali 845 și 375;
- asigurarea condițiilor de navigație pentru minimum 340 de zile pe an.
Prin implementarea acestui proiect, autoritățile urmăresc creșterea atractivității transportului fluvial și dezvoltarea coridorului Dunării ca rută logistică strategică europeană.
Portul Constanța și coridoarele pentru Ucraina
Un alt punct important a vizat consolidarea rolului Portului Constanța și al Dunării în transportul european de mărfuri.
Autoritățile române susțin dezvoltarea unor rute logistice alternative pentru:
- Ucraina;
- Republica Moldova;
- statele din Europa de Sud-Est;
în contextul în care fluxurile comerciale și cerințele privind reziliența infrastructurii europene continuă să crească.
Coridorul Marea Neagră – Marea Egee, investiții de 22,8 miliarde euro
Scrioșteanu a reamintit că România, Bulgaria și Grecia au semnat recent, în cadrul Connecting Europe Days de la Bruxelles, Planul de Acțiune al Platformei Coridorului Marea Neagră – Marea Egee.
Inițiativa reunește:
- 25 de proiecte de infrastructură;
- investiții estimate la aproximativ 22,8 miliarde euro.
Coridorul va conecta:
- Atena;
- Salonic;
- Sofia;
- București;
- Constanța;
și va include extensii către Republica Moldova și Ucraina.
Miza negocierilor pentru bugetul european 2028-2034
Conferința are loc într-un moment important pentru statele membre, odată cu debutul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene 2028-2034.
România urmărește obținerea unor alocări consistente de fonduri europene nerambursabile pentru proiectele de infrastructură de transport, considerate esențiale pentru integrarea deplină în rețeaua centrală TEN-T și pentru consolidarea poziției sale de poartă logistică între Uniunea Europeană, regiunea Mării Negre și Europa de Est.
Foto & info: Irinel Ionel Scrioșteanu
