Analiza parcului de autovehicule din București – Mobilitate.eu vine în sprijinul primarului Ciprian Ciucu până la o analiză oficială de la RAR
Raport exclusiv · Analiză · Mai 2026
1,7 milioane de mașini în București —
capitala cu cel mai congestionat aer din Europa
Mobilitate.eu vine în sprijinul Primarului General cu o analiză detaliată a parcului auto al Capitalei: câte vehicule sunt înmatriculate, ce norme de poluare respectă, ce tipuri de combustibil folosesc și ce urmează pentru mobilitatea urbană. Pentru analiză am utilizat și sprijinul motoarelor AI existente. Ca de obicei pentru acest format de articol recomandam utilizarea formatului lanscape pentru dispozitivele mobile.
Primarul General, Ciprian Ciucu, critică Registrul Auto Român după ce instituția i-a comunicat că poate furniza date statistice privind numărul de autovehicule pe fiecare normă de poluare doar contra sumei de 66.232 lei, TVA inclus. Edilul afirmă că ar fi fost firesc ca instituțiile statului să colaboreze și să ofere astfel de informații esențiale pentru fundamentarea unor politici publice cu impact asupra a milioane de oameni, însă realitatea arată contrariul.
Acesta subliniază că solicitarea financiară a RAR este cu atât mai greu de justificat cu cât instituția este percepută ca fiind una dintre cele mai problematice din România, în contextul în care în trafic circulă numeroase vehicule care emit fum gros, deși figurează ca fiind conforme în urma verificărilor tehnice periodice . Edilul consideră că lipsa de transparență și costurile impuse pentru accesul la date publice afectează capacitatea autorităților locale de a lua decizii informate privind calitatea aerului și mobilitatea urbană.
în București (2025)
de 10 ani
electrice
Bucureștiul se confruntă cu una dintre cele mai acute crize de mobilitate din Europa. La finalul anului 2025, Capitala înregistra oficial 1.691.056 de vehicule înmatriculate — față de 1.645.316 la finalul lui 2024 — adică aproape 46.000 de mașini în plus față de un an înainte. Raportat la o populație de aproximativ 2,2 milioane de locuitori, aceasta înseamnă că există o mașină înmatriculată la fiecare 1,3 locuitori.
Creșterea nu este un fenomen izolat: la nivel național, parcul auto al României a depășit 11,2 milioane de vehicule la finalul lui 2025, cu 70% mai mult față de 2015 — una dintre cele mai rapide expansiuni din Uniunea Europeană. București concentrează, singur, circa 15% din totalul național.
01 · Parcul AutoDimensiunea problemei: câte mașini are București?
Creșterea continuă a parcului auto este alimentată de două motoare distincte. Pe de o parte, înmatriculările de vehicule noi — în 2025 au fost înmatriculate la nivel național 227.261 de vehicule noi. Pe de altă parte, și mai semnificativ, importul masiv de mașini second-hand din vestul Europei: în 2025, 474.962 de vehicule rulate au fost înregistrate pentru prima dată în România, confirmând dependența pieței de mâna a doua.
Un detaliu statistic revelator: numărul deținătorilor de permise de conducere din București a scăzut la 1.137.302 față de 1.172.333 în 2024, în timp ce numărul mașinilor a crescut. Aceasta sugerează fie că un număr tot mai mare de persoane dețin mai multe vehicule, fie că mașinile rămân înmatriculate în Capitală chiar dacă proprietarii se mută în alte județe.
02 · Norma de PoluareCe spun normele Euro despre calitatea aerului în București?
Problema nu este doar câte mașini există, ci ce vârstă au și ce norme de emisii respectă. Conform raportului „Starea Mediului București 2025″ realizat de Platforma pentru Mediu București, peste 57% dintre vehiculele înmatriculate în Capitală au o vechime mai mare de 10 ani. La nivelul întregii țări, datele INS pentru trimestrul III 2025 indică o situație parțial îmbunătățită: 65,4% dintre vehiculele rutiere respectau normele Euro 4, Euro 5 sau Euro 6, în timp ce 9,8% erau vehicule Non-Euro.
Distribuția normelor Euro în parcul auto național (T3 2025)
Situația devine mai gravă când ne uităm la distribuția pe categorii de vehicule. Autocamioanele și autobuzele sunt categoriile cu cel mai ridicat procentaj de motorizări poluante. Datele din 2022 ale INS arătau că 61% din autocamioane și 54% din autobuze aveau norme de cel mult Euro 3 — tendință care se ameliorează lent.
| Norma Euro | An introducere | Limite NOx (benzină) | Limite NOx (diesel) | Statut în București |
|---|---|---|---|---|
| Non-Euro / Euro 1 | înainte de 1997 | fără limită / 0,97 g/km | fără limită / 0,97 g/km | Critic |
| Euro 2 | 1997–2001 | 0,5 g/km | 0,73 g/km | Foarte ridicat |
| Euro 3 | 2001–2005 | 0,15 g/km | 0,5 g/km | Ridicat |
| Euro 4 | 2005–2011 | 0,08 g/km | 0,25 g/km | Moderat |
| Euro 5 | 2011–2015 | 0,06 g/km | 0,18 g/km | Acceptabil |
| Euro 6 | 2015–prezent | 0,06 g/km | 0,08 g/km | Conform |
| Euro 7 | aprobat 2024 (UE) | 0,06 g/km | 0,06 g/km | Viitor |
Impactul asupra sănătății publice este concret și documentat. O campanie de măsurare a poluării derulată de asociațiile 2Celsius și Deutsche Umwelthilfe (DUH), în parteneriat cu Ecopolis, în noiembrie 2025, a înregistrat niveluri alarmante de particule ultrafine, negru de fum și oxizi de azot în mai multe zone centrale ale Capitalei. Valorile înregistrate depășeau în unele puncte de cinci ori limita maximă recomandată de Organizația Mondială a Sănătății.
03 · Tipul de CombustibilBenzină, motorină, hibrid sau electric: ce alimentează Capitala?
Imaginea parcului auto din București este dominată în continuare de mașinile cu motoare termice clasice, cu o schimbare lentă dar vizibilă spre electrificare. Conform aceluiași raport „Starea Mediului București 2025″:
Motorina domină în special în flotele de transport marfă și la autospeciale, unde procentul ajunge la 88%. Vehiculele diesel mai vechi, fără filtru de particule (DPF), sunt responsabile de o parte semnificativă din emisiile de negru de fum și oxizi de azot din traficul urban. Situația este și mai îngrijorătoare în transportul public: din cele peste 10.000 de autobuze și microbuze din Capitală, doar 311 sunt hibride, restul de 96% funcționând cu motorină.
Vehiculele electrice: minoritare, dar în creștere accelerată
La nivel național, la finalul anului 2025 erau înmatriculate 70.826 de vehicule electrice — doar 0,63% din totalul parcului auto. Față de cele 54.471 de vehicule electrice înregistrate la finalul lui 2024, creșterea a fost de 30%. În București, vehiculele electrice reprezintă 1,25% din parc, ușor peste media națională.
Semnalul cel mai important vine din piața mașinilor noi. În martie 2026, autoturismele full electrice au atins o cotă de piață de 6,5% din totalul înmatriculărilor de mașini noi din România — față de 2,8% în aceeași perioadă din 2025. Per ansamblu, mașinile electrificate (full electric + plug-in hybrid + hibrid clasic + mild-hybrid) au ajuns să dețină 65% din piața autoturismelor noi. Tendința este clară: vânzările de mașini pe benzină și motorină sunt în declin accelerat la nivel de înmatriculări noi, chiar dacă parcul existent este dominat în continuare de motoarele termice.
04 · Ce UrmeazăZone cu Emisii Reduse și viitorul mobilității în București
Presiunea legislativă și europeană se acumulează rapid. Legea 155/2023 impune ca Bucureștiul, alături de alte 12 mari orașe ale României, să implementeze Zone cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE). Deși orașul a ratat un prim termen, Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi, care include delimitarea acestor zone.
Sistemul propus implică instalarea de camere ANPR (recunoaștere automată a plăcuțelor) care vor verifica în timp real norma de poluare a fiecărui vehicul care intră în zonă. Mașinile sub un anumit prag vor fi taxate sau restricționate. Exemplele europene sunt convingătoare: Stockholm, Berlin, Paris, Madrid au demonstrat că restricționarea vehiculelor poluante îmbunătățește măsurabil calitatea aerului.
- Spania (2024): mașinile sub Euro 4 sunt interzise în marile orașe
- Milano (oct. 2025): interzise toate dieselurile până la Euro 5 inclusiv, cu amenzi de 160 €
- Stuttgart & Hamburg: dieselurile sub Euro 5 sunt excluse din centru
- Paris: crit’Air — sistemul de vinetă colorată pe baza normei Euro, activ din 2017
- România 2026: obligativitate legală pentru 13 orașe de a implementa ZNSE
Calendarul schimbărilor
05 · ConcluziiÎntre inerție și transformare
Datele pictează o imagine contradictorie. Pe de o parte, Bucureștiul este blocat într-un parc auto îmbătrânit, cu mașini vechi de peste un deceniu, alimentate cu motorină sau benzină, multor respectând norme de poluare depășite. Mai mult de jumătate din vehiculele Capitalei au deja 10 ani sau mai mult, iar non-Euro și Euro 1–3 continuă să circule în centru, deversând particule fine și oxizi de azot la nivelul trotuarului.
Pe de altă parte, piața mașinilor noi trimite semnale clare: electrificarea se accelerează, chiar dacă pornește de la o bază mică. Câștigul de 30% în numărul de vehicule electrice înmatriculate național, dublarera cotei de piață a full-electric în câteva luni și avansul puternic al hibridelor sunt indicatori că tranziția nu mai este o perspectivă îndepărtată.
Cheia nu este însă piața mașinilor noi — ci ce facem cu cele 1,69 milioane de mașini deja existente. Fără zone cu emisii reduse funcționale, fără stimulente reale de casare a vehiculelor poluante și fără o alternativă de transport public credibilă, Bucureștiul va rămâne printre cele mai poluate capitale europene, indiferent câte Tesla sau BYD-uri ies din showroom-uri.