Analiză mobilitate.eu la cererea cititorilor – Bucureștiul are aproape dublu numărul de mașini față de Budapesta, deși cele două orașe au practic aceeași populație
Mobilitate.eu a prezentat o analiză detaliată a parcului auto din Viena versus București în ediția de săptămâna trecută, Două capitale – două viteze: cum evoluează parcul automobilelor în Viena și București. Creșterea utilizării transportului public versus lamentările că în sfârșit se fac benzi BUS, ce a adus un interes ridicat din partea cititorilor și autorităților pentru acest tip de analize și comparații. Chiar dacă din unele puncte de vedere, comparațiile de acest tip pot fi subiective, per ansamblu scopul este de a arăta diferența de abordare generală a mobilității în capitalele studiate.
Mai multe comentarii ale cititorilor, în special pe Social Media, au avut dorința de a vedea și o comparație similară cu Budapesta, mobilitate.eu realizând o paralelă legată de situația mașinilor personale în cele două capitale. La formatul tip analiză, recomandăm utilizarea dispozitivelor mobile în format Landscape pentru vizualizarea optimă a graficelor și tabelelor.
La prima vedere, Bucureștiul și Budapesta par orașe comparabile: populații apropiate de 1,7 milioane de locuitori, foste capitale ale blocului comunist, acum capitalele cele mai dinamice ale Europei Centrale și de Est. Și totuși, când vine vorba de automobile, cele două orașe trăiesc în lumi diferite.
Datele oficiale publicate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) din România arată că la finalul anului 2024 în București erau înmatriculate 1.313.154 de autoturisme — sau 1.645.316 de vehicule de toate tipurile. Budapesta, cu o populație similară, înregistra în 2022 circa 710.752 de autoturisme, potrivit Oficiului Central de Statistică al Ungariei (KSH).
O rată de motorizare dintre cele mai ridicate din Europa
Raportul dintre numărul de mașini și cel al locuitorilor este indicatorul care exprimă cel mai bine cultura mobilității dintr-un oraș. Prin acest calcul, Bucureștiul se situează la aproximativ 742 de autoturisme la 1.000 de locuitori — un nivel care depășește cu mult nu doar Budapesta, ci și mari metropole din Europa de Vest.
Capitala Ungariei se află la polul opus al scalei regionale: cu 421 de mașini la 1.000 de locuitori, Budapesta se situează chiar sub media națională ungară (426), conform KSH. Prin comparație, media Uniunii Europene era de 560 de autoturisme la 1.000 de locuitori în 2022, potrivit Eurostat — ceea ce înseamnă că Bucureștiul depășește cu circa 32% media europeană, în timp ce Budapesta se află cu 25% sub această medie.
Evoluție: o creștere continuă la București, mai temperată la Budapesta
Istoria parcului auto din cele două capitale spune povestea a două modele diferite de urbanizare post-comunistă. În timp ce Budapesta a gestionat o creștere moderată, susținută de investiții consistente în transportul public, Bucureștiul a traversat o explozie a numărului de autoturisme care nu a fost însoțită de o infrastructură pe măsură.
Conform datelor KSH, în Budapesta existau 596.481 de autoturisme în 2008, iar numărul a coborât la 565.563 în 2012, în perioada crizei financiare — pentru a reveni la circa 710.752 în 2022, o creștere de 22% față de 2008, etalată pe 14 ani.
La București, traiectoria este dramatic diferită. De la 559.100 de autoturisme înregistrate în anul 2000, numărul a crescut la 1.296.607 în 2015 și a continuat să urce, ajungând la 1.529.221 în 2022 și la 1.313.154 în 2024 — o scădere nominală față de maximul precedent, explicabilă în parte prin radierea unor vehicule vechi. Dacă adăugăm județul Ilfov, zona metropolitană București–Ilfov totaliza 1.785.228 de autovehicule în 2022.
Contextul metropolitan: mai mulți locuitori reali decât cei înregistrați
O lectură completă a cifrelor impune câteva nuanțe demografice. Ambele capitale au populații rezidente mai mari decât cele oficial înregistrate, din cauza migrației interne și a navetei zilnice.
Conform INS, populația Bucureștiului cu domiciliu stabil era estimată la aproximativ 1,77 milioane de persoane în 2024. Totuși, în zilele lucrătoare, capitala României găzduiește efectiv în jur de 3 milioane de persoane — inclusiv navetişti din Ilfov și din județele vecine. Asta înseamnă că și presiunea traficului auto este considerabil mai mare decât sugerează statisticile de rezidență.
Budapesta are o situație similară din punct de vedere demografic: 1,686 milioane de rezidenți oficiali la 1 ianuarie 2024, potrivit KSH, reprezentând aproape 18% din populația Ungariei. Diferența esențială este că Budapesta și-a păstrat un transport public robust — metrou, tramvai, troleibuze — care continuă să absoarbă o proporție importantă din traficul zilnic.
Tabelul comparativ
| Indicator | București | Budapesta |
|---|---|---|
| Populație rezidentă oficială | ~1,77 mil. (INS, 2024) | 1,686 mil. (KSH, ian. 2024) |
| Autoturisme înmatriculate | 1.313.154 (DGPCI, dec. 2024) | ~710.752 (KSH, 2022) |
| Total vehicule (toate tipurile) | 1.645.316 | ~900.000 (estimat) |
| Mașini la 1.000 loc. | ~742 | 421 |
| Media UE (Eurostat 2022) | 560 la 1.000 loc. | |
| Zona metropolitană (vehicule) | 1.785.228 (BUC+Ilfov, 2022) | ~1,33 mil. (BUD+Pest, 2022) |
| Creștere parc auto | +134% față de 2000 | +19% față de 2008 |
Ce explică diferența?
Infrastructura de transport public
Budapesta are o rețea de transport în comun care acoperă eficient orașul: patru linii de metrou, o rețea densă de tramvaie și troleibuze, toate integrate tarifar. Aceasta face deplasarea fără mașină nu doar posibilă, ci preferabilă pentru mulți locuitori. Bucureștiul, în schimb, se confruntă cu o rețea de metrou insuficientă față de nevoile orașului și cu un transport de suprafață afectat de traficul generat chiar de mașini.
Parcarea gratuită — o politică costisitoare
Timp de decenii, parcarea gratuită în București a subsidiat indirect proprietatea de automobile. Accesibilitatea parcării a fost un factor determinant în creșterea parcului auto: a fost extrem de accesibil să ai mașină, iar până recent parcarea în zona centrală era gratuită. Budapesta a implementat politici de parcare plătită mai devreme și mai consecvent.
Vârsta parcului auto
Nu doar numărul mașinilor contează, ci și vârsta lor. La nivel național, România are 3,03 milioane de autoturisme cu o vechime de peste 20 de ani — adică 36% din total. Ungaria, cu un parc auto mai mic, are o vârstă medie a vehiculelor mai redusă. Mașinile mai vechi poluează mai mult și sunt mai puțin eficiente din punctul de vedere al siguranței rutiere.
Concluzie: două modele, două traiectorii
Datele sunt clare: Bucureștiul are aproape dublu mai multe mașini față de Budapesta, deși cele două orașe au populații aproape identice. Cu 742 de autoturisme la 1.000 de locuitori, capitala României se numără printre cele mai motorizate orașe din Europa — un titlu care vine la pachet cu congestionare severă, poluare ridicată și o calitate a vieții urbane sub potențialul său.
Budapesta nu este un model perfect, dar politicile sale de transport public, de tarifare a parcării și de descurajare treptată a automobilului în zona centrală arată că o altă traiectorie este posibilă. Întrebarea nu este dacă Bucureștiul are prea multe mașini — statisticile răspund fără echivoc. Întrebarea este ce politici publice pot inversa tendința.
România / București: Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) — date decembrie 2024; Institutul Național de Statistică (INS) — estimări populație 2024.
Ungaria / Budapesta: Oficiul Central de Statistică al Ungariei (KSH — Központi Statisztikai Hivatal) — date 2022–2024; Telex.hu; Budapest Business Journal.
Comparativ european: Eurostat — „Passenger cars per 1,000 inhabitants”, date 2022.
Notă: datele pentru Budapesta sunt cele mai recente disponibile la nivel granular de oraș (2022). Datele pentru București provin din decembrie 2024. Rata de motorizare pentru București este calculată de redacție pe baza datelor DGPCI și INS.