Ramboll: România, la coada Europei în noul Atlas Feroviar European – ce arată datele pentru fiecare țară
Compania de consultanță Ramboll a publicat „The European Rail Atlas”, un studiu comparativ care evaluează performanța sistemelor feroviare din 28 de țări europene pe opt dimensiuni: relevanța națională a căii ferate, performanța operațională, siguranța, gradul de deschidere a pieței, finanțarea infrastructurii, ocuparea forței de muncă și automatizarea, implementarea ERTMS și sustenabilitatea. Concluzia principală a raportului este că nu există un model unic de succes, dar țările cu finanțare multianuală stabilă și cadre politice predictibile, precum Elveția, Austria și Suedia, reușesc constant să transforme ambițiile strategice în performanță reală.
La capitolul relevanță națională a transportului feroviar, Elveția se detașează cu o cotă modală de 23% în transportul de pasageri, urmată de Austria, Olanda, Franța și Suedia, toate peste 10%. România se situează într-o zonă modestă, cu o cotă modală redusă a pasagerilor pe cale ferată, în timp ce la transportul de marfă Europa de Est, inclusiv România, joacă un rol mai important, rețelele feroviare fiind folosite intens pentru transportul materiilor prime pe distanțe lungi. Letonia conduce detașat la acest capitol, cu 53% din tone-kilometri transportate pe calea ferată.
Din perspectiva punctualității, peste 80% dintre trenurile de călători circulă la timp în 22 din cele 28 de țări analizate, iar 11 depășesc pragul de 90%. Punctualitatea trenurilor de marfă este însă semnificativ mai scăzută la nivel european, cu opt țări sub 50%. România se numără printre statele cu cea mai slabă performanță din acest punct de vedere, alături de Croația, Slovenia și Ungaria, demonstrând că un grad redus de utilizare a rețelei nu garantează automat o punctualitate ridicată, ci depinde și de starea infrastructurii, fiabilitatea materialului rulant și practicile operaționale.
Raportul evidențiază totodată un decalaj de siguranță între Europa de Vest și cea de Est. În 2022 s-au înregistrat 1.566 de accidente feroviare semnificative în UE, cu 663 mai puține decât în 2010, însă peste un sfert dintre victimele accidentelor feroviare din UE se produc la trecerile la nivel cu calea ferată. Țările vest-europene au investit masiv în treceri de nivel protejate și semnalizare automatizată, în timp ce rețelele est-europene, unde trecerile nepăzite rămân frecvente, înregistrează rate de accidente mai ridicate, reflectând decalaje de infrastructură mai degrabă decât o ambiție redusă privind siguranța.
În privința deschiderii pieței, Atlasul arată că liberalizarea transportului de marfă a avansat mai rapid decât cea de călători la nivel european, operatorii independenți gestionând între o treime și jumătate din volumele de marfă în multe state, printre care și România. La transportul de pasageri, procesul de liberalizare este mai lent și inegal, Regatul Unit fiind un caz aparte, aflat în plin proces de renaționalizare a operațiunilor de transport călători.
Finanțarea infrastructurii feroviare rămâne extrem de inegală în Europa: țara cu cele mai mari investiții, Olanda, alocă 460 de euro per kilometru de cale ferată, urmată de Norvegia, Luxemburg, Regatul Unit și Austria, unde peste 80% din bugetul pentru infrastructura de transport merge către calea ferată, printr-un cadru legislativ multianual. La polul opus se situează statele est-europene, inclusiv România, cu un nivel de investiție de circa zece ori mai mic per kilometru de infrastructură decât liderul clasamentului.
Forța de muncă din sectorul feroviar european se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire, în special în Europa de Est, unde o pondere semnificativă a personalului se apropie de vârsta de pensionare. La nivel european, femeile reprezintă doar 24% din angajații operatorilor și administratorilor de infrastructură, cu un minim de 10% în Irlanda, în timp ce Finlanda și Suedia demonstrează că este posibilă atragerea unei forțe de muncă mai tinere și mai echilibrate din punct de vedere al genului. Automatizarea, măsurată prin ponderea instalațiilor de centralizare electronică, este mult mai avansată în Europa de Vest, Spania conducând clasamentul cu 62% dintre instalațiile de centralizare electronice, în timp ce Europa de Est avansează mai lent pe acest palier.
Un alt indicator relevant este gradul de implementare a Sistemului European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS), obligatoriu pe rețeaua centrală TEN-T până în 2030. Rata medie de implementare rămâne foarte scăzută la nivel european, cu excepția Luxemburgului, Belgiei, Elveției, Sloveniei și Danemarcei. Rețele mari precum Germania, Franța și Polonia rămân sub 5% acoperire, iar România se numără printre țările cu cel mai redus grad de implementare, aflată la coada clasamentului alături de state precum Regatul Unit, Lituania și Letonia. Danemarca este citată ca exemplu de bună practică, angajându-se să migreze întreaga rețea națională la ERTMS Nivel 2 până în 2033.
La capitolul sustenabilitate, gradul de electrificare influențează direct nivelul emisiilor de CO2. Media europeană a liniilor electrificate este de 57%, iar Elveția, cu o rețea 100% electrificată alimentată exclusiv din surse fără emisii, înregistrează cele mai reduse emisii din Europa, urmată de Suedia. România, deși are un grad de electrificare de aproximativ 38%, se numără printre statele cu cele mai ridicate emisii per tren-kilometru din Europa, alături de Regatul Unit, o combinație explicată de utilizarea încă extinsă a tracțiunii diesel pe liniile regionale.
Pentru piața din România, Atlasul European al Căilor Ferate confirmă o realitate deja cunoscută operatorilor și autorităților locale: rețeaua administrată de CFR rămâne subfinanțată comparativ cu standardele vest-europene, iar decalajele la punctualitate, siguranță și implementarea ERTMS pe coridoarele TEN-T care traversează țara rămân semnificative. Recomandările Ramboll – finanțare multianuală garantată prin lege, accelerarea ERTMS pe coridoarele de mare trafic și transfrontaliere, politici de stimulare a transferului modal pentru marfă și investiții în recalificarea personalului – oferă un cadru de referință și pentru operatorii de transport feroviar și metropolitan din România, de la CFR Călători și CFR Marfă până la operatorii urbani precum STB, în contextul angajamentelor asumate de România pentru dezvoltarea rețelei TEN-T până în 2030.
Foto&info – Ramboll, „The European Rail Atlas”
