Primăria Capitalei anunță începerea lucrărilor de reparație la Pasajul Basarab după 15 ani fără recepție și fără întreținere. Mobilitate.eu a prezentat modificările traseelor STB planficate
Pasajul Basarab, una dintre cele mai importante structuri rutiere din București, intră în sfârșit într-un amplu proces de reparații și punere în siguranță, după 15 ani în care nu a fost recepționat și, prin urmare, nu a putut beneficia de lucrări de întreținere, curățenie sau pază. Primăria Municipiului București anunță că a predat amplasamentul constructorilor, iar lucrările vor începe pe 20 iunie, odată cu începerea vacanței de vară, pentru a reduce disconfortul în trafic.
În prezent, pasajul se află într-o stare avansată de degradare: rugină extinsă, elemente metalice desprinse, infiltrații, fisuri în stâlpii de beton, rosturi de dilatație deteriorate, scări și rampe afectate, lifturi nefuncționale, sistem de colectare a apelor pluviale compromis și o structură generală care necesită intervenții urgente. Lipsa recepției finale, de la deschiderea din 2011 și până astăzi, a blocat orice posibilitate legală de întreținere, ceea ce a dus la acumularea acestor probleme.
Prin tranzacția extrajudiciară încheiată recent, municipalitatea a reușit să readucă pe șantier constructorii inițiali – Astaldi (actual Webuild) și FCC – care vor lucra alături de Trustul de Clădiri Metropolitane și Energetica Servicii. Primarul general Ciprian Ciucu a semnat noua autorizație de construire, necesară deoarece cea veche își pierduse valabilitatea. Obiectivul este ca lucrările majore să fie realizate în perioada verii, iar din septembrie să rămână doar intervenții punctuale, cu finalizarea completă a proiectului până la sfârșitul anului.
Lucrările prevăzute includ înlocuirea parapetelor metalice degradate, schimbarea aparatelor de reazem și a rosturilor de dilatație, refacerea integrală a sistemului de colectare și evacuare a apelor, aplicarea unui nou covor asfaltic pe pasaj și pe rampe, sablarea și curățarea suprafețelor din beton și metal, repararea fisurilor, aplicarea protecțiilor anticorozive, recondiționarea vopsitoriilor la tiranții podului pe arce și protejarea hobanelor pasajului hobanat. De asemenea, vor fi realizate marcaje rutiere noi, reparații la panourile fonoabsorbante și intervenții la scările rulante.
Primăria Capitalei transmite că intervenția este esențială pentru siguranța pietonilor și șoferilor, dar și pentru funcționarea corectă a uneia dintre cele mai circulate structuri rutiere din oraș. Reabilitarea Pasajului Basarab reprezintă un pas important în direcția modernizării infrastructurii urbane și a creșterii nivelului de siguranță în trafic.
Conform informațiilor mobilitate.eu, lucrările vor începe pe zona de linii de tramvai și sensul rutier dintre Banu Manta și Grozăvești, acesta urmând să fie închis total, traficul rutier urmând să fie deviat pe sensul Grozăvești – Banu Manta, unde se va circula pe ambele sensuri, pe o bandă pe fiecare sens, urmând ca pe măsura evoluției lucrărilor, acestea să se mute pe sensul Banu Manta – Grozăvești.
Trecând pe zona de tramvai, modificările planificate arată astfel:
- linia 1 va circula între Romprim și Banu Manta prin Calea Văcărești – Mihai Bravu – Victoriei și retur
- linia 10 va circula între Romprim și Ghencea, prin Eroii Revoluției – Șos Progresului – Ghencea și retur
- linia 11 va fi suspendată
- linia 54 va fi înființată pe traseul Depoul Alexandria – Calea Ferentari – Zetari – Șoseaua Giurgiului – Șura Mare
Ca linie de autobuz, se va înființa linia 610, între Banu Manta și Calea 13 Septembrie. Conform informațiilor mobilitate.eu, linia 44 nu iși va schimba traseul, calea de rulare de sub pasaj urmând să fie utilizată totuși pentru accesul și retragerea tramvaielor, atât pe sub pasaj cât și pe pasaj.
Mobilitate.eu a realizat o scurtă analiză a problemelor menționate în expertiza tehnică a pasajului
Expertiza tehnică realizată pentru Pasajul Basarab și prezentată în documentația oficială arată o listă amplă și gravă de degradări care afectează toate componentele structurii – de la suprastructurile din beton și metal, până la infrastructuri, hobane, bretele, ziduri de sprijin și calea de rulare a tramvaielor. Pasajul, deschis circulației în 2011, nu a fost niciodată recepționat final, iar lipsa întreținerii, combinată cu deficiențe de execuție, a dus la deteriorări extinse, confirmate în detaliu în Memoriul Justificativ anexat devizului general.
Pentru a permite recepția finală a lucrării, Primăria Capitalei și asocierea Webuild–FCC Construcción au semnat în 2025 o tranzacție extrajudiciară prin care părțile au convenit realizarea tuturor lucrărilor de remediere până la 31 decembrie 2026. Executantul este obligat să întocmească pe cheltuiala proprie documentația tehnică necesară, iar lucrările vor fi realizate atât de antreprenor, cât și de municipalitate, în regie proprie, astfel încât finalizarea să fie simultană.
Devizul general actualizat, întocmit de proiectantul BETA‑COPS, stabilește pentru partea aferentă Primăriei o valoare totală de 141,67 milioane lei cu TVA, din care lucrările de construcții și montaj reprezintă peste 94,6 milioane lei. Documentația include și actualizarea indicatorilor tehnico‑economici ai proiectului, în conformitate cu HG 907/2016, precum și detalierea lucrărilor necesare pentru readucerea pasajului la parametri corespunzători.
În suprastructurile din beton au fost identificate infiltrații masive prin rosturi, fisuri și crăpături în grinzile longitudinale, beton exfoliat, armături expuse, scurgeri de rugină și zone unde tablierul a fost lovit de vehicule din cauza nerespectării gabaritului. Elementele prefabricate ale grinzilor de parapet prezintă infiltrații și degradări vizibile, iar în zone precum bretelele D și E sunt raportate fisuri, beton dislocat și infiltrații persistente.
Structurile metalice ale podului pe arce și ale pasajului hobanat prezintă degradări severe ale protecției anticorozive, începuturi de coroziune la talpa inferioară și superioară a grinzilor, la antretoaze, la elementele măștii metalice și la dispozitivele de ancorare a hobanelor. Expertiza notează coroziune în „furcile” metalice și în „urechile” de articulare a tiranților, precum și fisuri în blocurile de beton care protejează ancorajele.
Infrastructurile prezintă infiltrații puternice, fisuri, faianțări ale betonului pe suprafețe extinse, zone cu beton exfoliat și armături corodate, în special la pilele și culeele podului pe arce și ale pasajului hobanat. La pilonul PC2, expertiza semnalează fisuri, degradări ale hidroizolației, infiltrații prin rosturi și acumulări de apă în interiorul elementelor casetate, ceea ce accelerează coroziunea structurii metalice interne.
Calea de rulare a tramvaielor este afectată de fisuri, denivelări, longrine degradate, depuneri de material solid și vegetație crescută între elementele de fixare. Sistemele de drenaj sunt colmatate, iar tubulatura de colectare a apelor pluviale este deteriorată de coroziune. Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatație sunt deformate, fisurate și colmatate, iar aparatele de reazem prezintă fisuri în neopren și începuturi de coroziune.
Zidurile de sprijin și rampele prezintă fisuri, infiltrații prin rosturi, beton degradat, armături expuse, barbacane tăiate necorespunzător și panouri fonoabsorbante insuficiente ca eficiență. În bretelele D și E, expertiza notează degradări severe la rosturile transversale, cu beton exfoliat și armături corodate.
Lista problemelor este completată de degradări ale hobanelor, unde protecția anticorozivă este compromisă, precum și de lipsa securizării ușilor de acces în pilonii pasajului hobanat.
Actualizarea indicatorilor tehnico‑economici și aprobarea expertizei tehnice sunt pași obligatorii pentru ca Pasajul Basarab să poată fi, în sfârșit, recepționat și readus la parametri corespunzători de siguranță și funcționare.
Foto&info – Primăria Municipiului București/mobilitate.eu