Analiza ESPON propune un nou model de guvernanță pentru Coridorul Marea Nordului – Rin – Mediterana, cu accent pe cooperare, conectivitate și investiții strategice până în 2050

Traficul feroviar China - Europa crește cu peste 30% la început de 2026 cu perspective de creștere odată cu conflictul din Iran

ESPON propune un model de guvernanță integrată pentru Coridorul North Sea – Rhine – Mediterranean, vizând eliminarea blocajelor din nodurile urbane și porturi, creșterea capacității feroviare și transferul modal semnificativ către cale ferată până în 2050.

Coridorul NSRM, rezultat din fuziunea din 2024 a fostelor coridoare Rhine‑Alpine și North Sea–Mediterranean, acoperă o rețea extinsă care include aproximativ 12.000 km de linii feroviare, 5.000 km de drumuri și 5.000 km de căi navigabile interioare, conectând centre economice majore din Europa de Vest și Sud. Analiza ESPON identifică blocaje concentrate în nodurile metropolitane, în accesul la porturi majore și în interfețele transfrontaliere, unde diferențele administrative și prioritățile naționale fragmentează planificarea la scară de coridor.

Documentul propune un cadru de guvernanță construit pe șase piloni strategici: clarificarea rolurilor actorilor, întărirea grupurilor de lucru tematice cu mandate clare și rapoarte anuale, creșterea reprezentării locale și regionale (inclusiv extinderea modelului EGTC RALP), o strategie de comunicare dedicată și un ciclu periodic de evaluare a guvernanței. Scopul este transformarea cooperării actuale într‑un mecanism capabil să genereze proiecte mature, prioritizare comună și acces mai facil la finanțări transfrontaliere.

Pe partea de infrastructură, ESPON recomandă intervenții prioritare: îmbunătățirea accesului feroviar și rutier la porturi și terminale, consolidarea rezilienței căilor navigabile (în special gestionarea adâncimii pe Rin), extinderea capacității feroviare în hub‑urile urbane multimodale și finalizarea inelelor metropolitane pentru a devia traficul de marfă din centre. Propunerea include și explorarea finanțării dual‑use (civil‑militar) pentru anumite investiții est‑vest care pot spori reziliența rețelei.

Modelarea scenariilor pentru orizontul 2050 arată că, în scenariul de cooperare avansată, ponderile feroviarului pot crește cu până la 4% pentru pasageri și 2% pentru marfă, ceea ce în termeni absoluți înseamnă transferuri de miliarde de kilometri‑pasager și volume de marfă semnificative de pe rutier pe feroviar. Acest transfer ar conduce la o reducere estimată a emisiilor de CO₂ de circa 2–2,2% și la o scădere a consumului energetic de ordinul 1,5–1,6%, rezultate care, deși procentual moderate, au un impact substanțial la scară continentală.

Implementarea recomandărilor implică un calendar concret: constituirea grupurilor tematice și teritoriale cu lideri desemnați, elaborarea de pachete de proiecte mature pentru acces rapid la fonduri europene, stabilirea unor KPI anuali pentru monitorizare și introducerea unei sesiuni dedicate actorilor sectoriali în cadrul Forumului de Coridor. ESPON subliniază că succesul depinde de capacitatea statelor, regiunilor și actorilor locali de a acționa coordonat într‑un cadru flexibil, transparent și orientat spre rezultate.

Pe scurt, policy brief‑ul oferă un pachet coerent de soluții tehnice, instituționale și financiare pentru transformarea NSRM dintr‑un coridor fragmentat într‑un sistem integrat, capabil să susțină tranziția modală, să îmbunătățească reziliența infrastructurii și să genereze beneficii teritoriale echilibrate până în 2050.

Foto&info – ESPON