Business Hub

Alstom, pierdere netă de 954 milioane euro în primul semestru 2026/27: Coradia Max, proiectele germane și un plan de reducere a datoriei cu 2 miliarde euro

Alstom a raportat, pe 17 noiembrie 2026, un semestru puternic afectat de probleme de execuție: o pierdere netă (partea grupului) de 954 milioane euro, față de un profit de 220 milioane euro în aceeași perioadă a anului fiscal precedent, un EBIT ajustat de minus 396 milioane euro (marjă de minus 4,2%, față de 6,4% în S1 2025/26) și un flux de numerar liber de minus 1,25 miliarde euro. Constructorul francez spune că cifrele reflectă probleme de execuție a proiectelor, concentrate în jurul platformei Coradia Max și al contractelor derulate pentru și din Germania, și anunță o revizuire a modelului organizațional, decizii până la sfârșitul lui 2026 și o reducere a datoriei de circa 2 miliarde euro până în septembrie 2027.

Imaginea de ansamblu este una cu două fețe. Pe latura comercială, semestrul arată bine: comenzile au ajuns la 11,0 miliarde euro (plus 5% față de 10,5 miliarde euro), raportul comenzi/vânzări este de 1,2, iar portofoliul de comenzi (backlog) a urcat la 111 miliarde euro, cu 6% peste nivelul din 31 martie 2026. Vânzările au crescut cu 3%, la 9,33 miliarde euro, dintre care 2% organic. Pe latura operațională și financiară, însă, grupul a pierdut aproape 400 milioane euro la nivel de EBIT ajustat, iar diferența față de marja de 6,4% de anul trecut, de 1.060 de puncte de bază, este explicată aproape în întregime de un singur factor: ajustările de marjă brută la proiectele executate pentru și din Germania, care cântăresc 1.000 de puncte de bază. Restul decalajului vine din cheltuielile mai mari de cercetare-dezvoltare (50 de puncte de bază) și din contribuția mai mică a societăților mixte (50 de puncte de bază), compensate parțial de reducerea costurilor de vânzare și administrative (40 de puncte de bază).

Sursa problemelor este, potrivit comunicatului, platforma Coradia Max, trenul regional pe care Alstom îl dezvoltă pentru piața germană. Compania vorbește despre „provocări de industrializare” și despre un calendar de omologare extins, precum și despre soluții tehnice care trebuie dezvoltate și o strategie de retrofit care trebuie implementată. Programul de teste a fost întărit pentru a avansa spre omologare și serviciu comercial, iar planificarea revizuită a afectat producția din acest exercițiu financiar și calendarul de omologare pentru întregul portofoliu de șase proiecte Coradia Max. Efectul se vede și în producție: 1.860 de vehicule produse în semestru, cu 8% mai puține decât cele 2.017 din S1 2025/26, în condițiile în care ținta pentru întregul an este de circa 4.000, ceea ce înseamnă o a doua jumătate de an cu aproximativ 2.140 de vehicule, adică cu circa 15% peste ritmul din prima.

Un detaliu important pentru cine citește bilanțul dincolo de titluri: ajustările nu s-au dus doar în contul de profit și pierdere, ci au atins și numerarul. Variația capitalului circulant contractual a fost de minus 138 milioane euro, față de minus 552 milioane euro anul trecut, iar comunicatul spune explicit că diferența de 414 milioane euro vine în principal din reducerea activelor contractuale prin ajustările de marjă din Germania, care au compensat sezonalitatea nefavorabilă. Cu alte cuvinte, o parte din „îmbunătățirea” numerarului din această linie este o oglindă contabilă a pierderii recunoscute pe proiecte. Fondurile din operațiuni au scăzut la minus 628 milioane euro, de la plus 411 milioane euro, pe fondul EBIT-ului înainte de PPA de minus 548 milioane euro (față de plus 443 milioane euro). Pierderea netă a mai fost adâncită de o taxă pe profit de 214 milioane euro în ciuda rezultatului negativ, în care intră și o depreciere de 100 milioane euro a creanțelor fiscale amânate recunoscute în anii anteriori, precum și de nerecunoașterea de noi creanțe fiscale pe pierderile perioadei.

Structura comenzilor merită atenție, pentru că spune mai mult decât cifra totală. Europa, motorul vânzărilor (5,8 miliarde euro, 62% din grup, în creștere cu 9%), a livrat comenzi de doar 3,8 miliarde euro, cu 27% mai puțin decât cele 5,2 miliarde euro din S1 2025/26, iar Asia-Pacific a coborât la 0,65 miliarde euro, de la 1,5 miliarde euro. Compensația a venit din Africa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, unde comenzile au sărit de la 0,2 la 3,3 miliarde euro (Gautrain din Africa de Sud, metroul fără șofer din Riyadh, tramvaiul ușor Haifa–Nazaret și contractele cu Căile Ferate Egiptene), și din America, unde 3,3 miliarde euro includ cele 313 vagoane Adessia pentru VIA Rail Canada, de circa 2,5 miliarde euro. În Europa, contractele cu cele mai mari valori sunt comanda de aproximativ 0,9 miliarde euro pentru 29 de automotoare cu baterii pentru TransPennine Express, plus mentenanța asociată de peste 0,2 miliarde euro, și opțiunea de circa 0,3 miliarde euro pentru 35 de trenuri Avelia Stream Nordic X80 comandate de Västtrafik.

Pe linii de produse, schimbarea este la fel de vizibilă. Comenzile de material rulant au scăzut la 5,67 miliarde euro (de la 6,65 miliarde euro) și reprezintă acum 52% din total, față de 63%, iar cele de semnalizare au coborât la 1,13 miliarde euro, de la 1,96 miliarde euro. În schimb, serviciile au urcat la 2,89 miliarde euro (de la 1,65 miliarde euro), iar sistemele la 1,28 miliarde euro (de la 214 milioane euro). Un mix cu pondere mai mare a serviciilor și a contractelor integrate este, în principiu, mai puțin expus riscurilor de industrializare ale unui tren nou, dar sistemele cu mulți parteneri, cum sunt proiectele de tip turnkey, vin cu propriul profil de risc. Un indiciu favorabil este marja brută din backlog, care a rămas la 18,1% (plus 10 puncte de bază față de martie 2026): potrivit Alstom, revizuirile negative ale marjei la completare pentru contractele germane au lovit în principal contul de profit și pierdere, iar impactul diluant rămas în portofoliu a fost mai mult decât compensat de comenzile noi cu marjă mai bună. Cifra ar trebui însă citită cu prudență, pentru că vorbim despre o medie a portofoliului, iar comunicatul însuși arată că identificarea și escaladarea riscurilor și oportunităților la nivel de proiect, începută de echipele dedicate de experți, va fi încheiată abia la finalul anului fiscal.

Bilanțul a devenit, în acest context, tema centrală. Datoria netă a ajuns la 1,10 miliarde euro la 30 septembrie 2026, de la 0,40 miliarde euro la 31 martie 2026, pe lângă fluxul de numerar liber negativ contribuind plata cupoanelor și a dividendului pentru titlurile subordonate perpetue (52 milioane euro) și variația datoriilor de leasing (81 milioane euro), în timp ce emisiunea inaugurală de obligațiuni hibride verzi, de 700 milioane euro (694 milioane euro încasați net), a atenuat creșterea. Alstom dispunea la finalul semestrului de lichidități de 1,625 miliarde euro, plus o linie de credit revolving de 2,5 miliarde euro complet neutilizată și o linie backstop de 1,75 miliarde euro pentru programul de hârtie comercială, iar pe 1 noiembrie a semnat o nouă linie de credit pe termen scurt, de 2,0 miliarde euro, fără clauze financiare, cu scadență în noiembrie 2028. Consiliul de administrație a decis să analizeze „toate opțiunile”, inclusiv măsuri organice, dar și neorganice, cum sunt cesiunile de active și finanțarea prin capitaluri proprii sau instrumente asimilate, pentru a reduce datoria cu aproximativ 2 miliarde euro până în septembrie 2027, în scopul menținerii ratingului investment grade. Acționarii reprezentați în consiliu susțin grupul, iar compania păstrează flexibilitate asupra ordinii și dimensiunii măsurilor. Pentru piață, ultima parte a frazei contează cel mai mult: nu s-a decis încă nici instrumentul, nici dimensiunea, nici calendarul.

Perspectivele pentru întregul an fiscal au fost confirmate în forma comunicată pe 2 noiembrie: raport comenzi/vânzări peste 1, creștere organică a vânzărilor de la un nivel scăzut până la unul mediu pe o cifră, circa 4.000 de vehicule produse, o marjă EBIT ajustată de aproximativ 1% și un flux de numerar liber de minus 1,5 miliarde euro. Aritmetica este exigentă: după un semestru la minus 4,2%, o marjă anuală de circa 1% implică, în cuvintele companiei, aproximativ 6,5% în semestrul al doilea, adică o revenire de peste 10 puncte procentuale într-un singur semestru. Pe baza țintei de creștere a vânzărilor, estimarea noastră este că asta înseamnă un EBIT ajustat de ordinul a 600–700 milioane euro în S2. Pentru numerar, un flux anual de minus 1,5 miliarde euro, după minus 1,25 miliarde euro în S1, lasă pentru a doua jumătate un rezultat de aproximativ minus 250 milioane euro, deci o ameliorare vizibilă. Pe termen mediu, Alstom estimează o normalizare a performanței începând cu exercițiul 2027/28 și o traiectorie spre o marjă EBIT ajustată de 8–10%. Următoarele repere publice sunt rezultatele pe trimestrul trei (comenzi și vânzări) pe 19 ianuarie 2027, rezultatele anuale pe 12 mai 2027 și o zi a piețelor de capital în al doilea trimestru din 2027, unde vor fi prezentate modelul organizațional, operațiunile, amprenta industrială și oferta de produse, împreună cu traiectoria financiară pe termen mediu.

Mesajul public al grupului rămâne unul de reziliență tehnologică: directorul general Martin Sion invocă intrarea în serviciu comercial, în această lună, a platformei de mare viteză Avelia Horizon, iar comunicatul amintește și autorizarea de introducere pe piață a TGV-M de către Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), unul dintre ultimele jaloane înaintea serviciului comercial cu SNCF Voyageurs, precum și primul sistem digital de interblocare ARGOS pus în funcțiune la Montbard, în parteneriat cu SNCF Réseau. Contrastul este însă clar: în același semestru, compania a prezentat la InnoTrans conceptul Software Defined Train, a finalizat livrarea flotei de 106 trenuri Movia din Singapore și a pus în serviciu comercial lucrări importante în Australia, Egipt, Brazilia și India, dar nu a reușit să aducă într-un calendar de omologare predictibil o platformă regională destinată pieței germane. Ce urmează să se vadă este dacă problema Coradia Max este una de ciclu de dezvoltare și omologare, rezolvabilă prin retrofit și testare suplimentară, sau dacă reflectă ceva mai structural în modul în care grupul își gestionează proiectele, un punct pe care revizuirea modelului organizațional și operațional, cu decizii anunțate până la finalul lui 2026, ar trebui să îl clarifice.

Pentru piața din România, efectele directe sunt limitate, dar nu inexistente. Alstom este un furnizor relevant pentru CFR Călători, unde locomotivele TRAXX MS3 din contractul-cadru ARF–Alstom, de 16 unități, încep să fie introduse pe trenuri InterCity cu înregistrare în ERTMS și GSM-R, ceea ce o plasează direct în zona interoperabilității feroviare europene. În achiziția Primăriei Municipiului București pentru 79 de tramvaie de 36 metri, aflată în faza contestațiilor la CNSC incă de la depunerea ofertelor, Alstom, cu familia Flexity, figura în analiza noastră anterioară drept ofertant potențial secundar, în spatele producătorilor care livrează deja modele în România. Dacă grupul trece, în următoarele luni, la o revizuire a amprentei industriale și a ofertei de produse, așa cum anunță, intenția sa de a participa la licitații mari din regiune va depinde probabil de modul în care își poate susține capacitatea de livrare și garanțiile, două elemente care ocupă un loc central și în contestațiile deja depuse împotriva documentației acestei licitații. În vecinătate, ramp-up-ul Coradia Stream pentru Bulgaria este menționat în comunicat drept contribuție semnificativă la creșterea vânzărilor în Europa, un semnal util pentru operatorii români care urmăresc evoluția furnizorilor pe aceleași piețe.

Foto&info – Alstom (comunicat de presă „Alstom’s First-Half 2026/27”, 17 noiembrie 2026)

Pe aceeași temă

Back to top button