Ziua Pompierilor din România

Ziua de 13 Septembrie este Ziua Pompierilor din România, moment adânc întipărit în conștiința salvatorilor români, în care, acum 169 de ani, în Dealul Spirii, Compania de Pompieri București, condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, a înfruntat cu prețul vieții trupele otomane inamice covârșitoare ca număr, venite să înăbușe idealurile Revoluției de la 1848.

Activitățile organizate în contextul acestui moment de înaltă trăire pentru pompierii români vor debuta miercuri, 13 septembrie a.c., la ora 11.00, în Parcul Carol din Capitală (zona Monumentului Eroilor Neamului), cu cea mai grandioasă festivitate din istoria armei din ultimii ani — înmânarea Drapelelor de Luptă pentru 11 unități aflate în subordinea IGSU, de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis.

Drapelul de Luptă, simbol al onoarei, vitejiei și gloriei militare, evocă trecutul glorios pentru libertate națională al poporului român și tradițiile unității, și îi reamintește fiecărui militar de datoria sacră de a servi cu credință patria.



Evenimentul va fi urmat de defilarea efectivelor de pompieri și prezentarea tehnicii de intervenție specifice.

Evenimente dedicate Zilei Pompierilor din România

Totodată, pentru a celebra această zi, care stă la baza identității instituționale, inspectoratele pentru situații de urgență vor organiza o serie de evenimente menite să cinstească curajul, gloria și istoria îndelungată a armei pompierilor. Astfel, vor avea loc, la nivel național, ceremonii militare și religioase, depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele ridicate în cinstea eroilor pompieri, exerciții și aplicații demonstrative, organizarea unor puncte mobile de informare preventivă, prezentarea tehnicii de intervenție utilizată în misiunile specifice, competiții sportive, expoziții, precum și alte activități interactive pe care inspectoratele pentru situații de urgență le dedică publicului larg.

De ziua armei, în intervalul orar 09.00 — 20.00, subunitățile operative ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență București — Ilfov își vor deschide porțile pentru cei care doresc să se familiarizeze cu specificul profesiei de salvator și să cunoască misiunile și activitățile acestei arme.

Totodată, Ziua Pompierilor din România va fi sărbătorită și la Muzeul Național al Pompierilor (Foișorul de Foc), publicul larg având posibilitatea vizionării, în regim gratuit, în ziua de 13 septembrie a.c., în intervalul orar 08.00 — 16.00, a exponatelor specifice ce reflectă istoria și evoluția pompierilor români.

De asemenea, vineri, 15 septembrie a.c., edificiul de cultură va găzdui simpozionul ‘Foișorul de Foc — 125 de ani de la inaugurare’, susținut de istorici de prestigiu, urmat de vernisajul expoziției de pictură ‘Locul meu’, a colegei noastre Larisa Mutu, subofițer în cadrul ISU Mehedinți.



MATERIAL DOCUMENTAR ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA

Bătălia din Dealul Spirii reprezintă prima afirmare patriotică a calităților morale și de luptă ale ostașilor tinerei armate române moderne, constituite în urma Păcii de la Adrianopole din 1829.

Intrarea în București a trupelor otomane invadatoare a prilejuit unităților române prezente în garnizoană — printre care și Compania de Pompieri — unul dintre cele mai înălțătoare momente ale Revoluției Române de la 1848: încleștarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate și independență națională a poporului român.

Comandantul Regimentului 2 Infanterie și șeful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, a primit ordin, în ziua de 12 septembrie, din partea Locotenenței Domnești, să deplaseze în ziua următoare subunitățile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formate din aproape 6.000 de luptători, aflată sub comanda lui Kerim Pașa, ce urma să preia cazarma din acea zonă.

Însă lucrurile au luat cu totul alt curs. Printr-o coincidență, în aceeași zi de 13 septembrie, cu puțin timp înaintea sosirii trupelor otomane, a avut loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie. Această solemnitate a influențat moralul și devotamentul ostașilor, precum și voința de a apăra demnitatea națională.

Aceeași stare de spirit îi caracteriza și pe ostașii Companiei de Pompieri comandați de căpitanul Pavel Zăgănescu. Pompierii doreau să meargă la cazarma din Dealul Spirii, convinși de iminența unui conflict armat cu otomanii. Soldații lăsați pentru paza cazărmii au cerut comandantului lor: ‘Luați-ne și pe noi, nu ne lăsați în cazarmă, ca pe niște nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu frații noștri!’

Încleștarea propriu-zisă s-a declanșat ca urmare a unei altercații dintre un ofițer al Companiei de Pompieri și unul otoman. Cu toate că au fost înconjurați de oastea turcă, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acesteia, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă și lovind fără cruțare inamicul care, în pofida superiorității numerice, a fost cuprins de panică. Otomanii au deschis focul asupra pompierilor, dar aceștia au pornit împotriva tunurilor inamice și, după o luptă scurtă, au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dușmanului. Din rândurile inamicului au fost numeroase victime, dar, din cauza lipsei muniției, pompierii au fost nevoiți să abandoneze piesele de artilerie.

Aceștia nu au încetat lupta decât atunci când Kerim Pașa, văzând că nu poate înfrânge rezistența garnizoanei din Dealul Spirii, a propus încetarea focului, garantând în schimb ‘libera ieșire din cazarmă’, angajament care ulterior nu a mai fost respectat de către otomani.

În timpul luptei din Dealul Spirii, pompierii au dovedit vitejie, curaj și abilitate în rezolvarea situațiilor de luptă, capacitate de rezistență și spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârșitoare.

După ieșirea Principatelor de sub tutela otomană, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a apreciat în mod deosebit eroismul, curajul și patriotismul pompierilor militari. Astfel, Primul Parlament al României a adoptat Legea din 21 mai 1860, prin care se acordau ostașilor de orice grad care au participat la această luptă, pensii pe viață și medalia comemorativă cu panglică tricolor Pro virtute militari — prima medalie cu caracter militar emisă în România.



În anul 1863, când oștirea română primea noile drapele, domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru această festivitate data de 13 septembrie, iar la data de 8 septembrie 1878, domnitorul Carol I a adoptat Înaltul Decret prin care acorda Virtutea Militară ostașilor care au luat parte la lupta contra armatei otomane la 13 septembrie 1848.

În bogata carte a tradițiilor de luptă ale pompierilor militari români s-au înscris și alte glorioase pagini: pe timpul Războiului de Independență, când ostașii pompieri au contribuit la recâștigarea suveranității României, în momentele de cumpănă ale făuririi Statului național unitar român de la 1 Decembrie 1918 când, la retragerea armatei române în Moldova, corpul pompierilor a rămas în teritoriul vremelnic ocupat de inamic, îndeplinind în grele condiții misiunea de apărare a vieții oamenilor și bunurilor împotriva incendiilor, iar pe timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, companiile de pompieri au intervenit eroic pentru stingerea incendiilor declanșate de bombardamentele inamice.

În confruntarea cu incendii devastatoare sau cu alte calamități, pompierii au făcut de multe ori dovada sacrificiului suprem, periclitându-și viața pentru a o apăra pe cea a semenilor.

Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuți în luptă, pe Dealul Spirii a fost ridicat, în anul 1901, Monumentul Eroilor Pompieri din București, pe soclul căruia stă scris cu litere de bronz: ‘Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător’.

Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită ulterior ca fiind Ziua Pompierilor din România, însă a fost legal oficializată începând din anul 1953.

În septembrie 1963, cu prilejul aniversării a 115 ani de la lupta pompierilor din Dealu Spirii, a fost inaugurat Muzeul Național al Pompierilor, în cadrul Foișorului de Foc al Capitalei. Exponatele și documentele aflate în incinta acestui edificiu de cultură redau istoria și evoluția pompierilor români, un loc aparte ocupându-l exponatele ce reflectă participarea pompierilor militari la pregătirea, desfășurarea și apărarea Revoluției române pașoptiste.

SERVICIUL INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Foto: Andrei Marian

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *