Manastirile Zamfira si Probota vor fi reabilitate din fonduri europene
A fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Consolidare, restaurare, conservare și punere în valoare arhitecturală și pictura murală a Bisericii Mari a Mănăstirii Zamfira, județul Prahova – executată a fresco de Nicolae Grigorescu”.
În valoare de aproape 20 milioane lei, cu o durată de implementare de 45 luni, proiectul este finanțat din Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.
Proiectul își propune restaurarea si consolidarea obiectivului de patrimoniu Biserica „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Nifon”, parte componentă din ansamblul Mănăstirea Zamfira, precum și punerea în valoare a acestuia, contribuind astfel și la impulsionarea dezvoltării comunei Lipănești din județul Prahova, prin creșterea numărului de turiști în zonă.
Totodată, a fost semnat și contractul de finanțare pentru proiectul „Restaurarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Probota, din județul Suceava”, în valoare totală de aproape 22,7 milioane lei. Lucrările se vor derula timp de 3 ani și se vor finaliza prin punerea în valoare a patrimoniului cultural din satul Probota, județul Suceava, prin reabilitarea complexului monahal declarat monument istoric.
Informații suplimentare:
Așezământul monahal Zamfira este situat în lunca din stânga râului Teleajen, pe șoseaua paralelă cu Drumul Național 1A, la aproximativ 15 km de Ploiești și a fost ctitorit de arhimandritul Eftimie, stareț al Mănăstirii Ghighiu, la jumătatea secolului al XIX-lea. Acest complex monahal cuprinde două biserici: biserica veche, numită și „biserica mică”, situată în cimitir și „biserica mare”, situată chiar în incintă. Mănăstirea Zamfira are două hramuri: Înălțarea Domnului și Sfântul Ierarh Nifon.
Mănăstirea Probota este un lăcaș de cult ortodox, construit în anul 1530, în satul Probota din județul Suceava, de către domnitorul Petru Rareș. Biserica mănăstirii are hramul Sfântul Nicolae. În perioada 1522-1667 mănăstirea a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei, aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Ștefan Rareș (1551-1552), al Doamnei Elena Rareș și ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei. În anul 2015 a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, având codul de clasificare SV-II-a-A-05592.
Foto 1 – Wikipedia – Andrei Stroe
Foto 2 – Bogdan Muraru at Romanian Wikipedia