Reportaj – Primul tren pe ruta București – Giurgiu pe noul complex de poduri și eurogări Grădiștea – Comana. Soluția PORR Slab Track utilizată în premieră împreună cu alte noutăți pentru România

Reportaj – Primul tren pe ruta București – Giurgiu pe noul complex de poduri și eurogări Grădinari – Comana. Soluția PORR Slab Track utilizată în premieră împreună cu alte noutăți pentru România

Pe 30 mai, ARF, CFR SA și Ministerul Transporturilor au realizat primul drum tehnic cu un tren pe parcursul liniei Gara de Nord – Gara Progresul – Giurgiu Oraș, pe linia recent finalizată dintre Vidra și Comana. Linia modernizată, ce are în componență gările din Grădiștea și Comana, include un complex de poduri și viaducte peste râurile Sabar, Argeș și Neajlov, dar și o serie de lucrări speciale de izolare fonică în zona localităților pe care le tranzitează linia vizată de modernizare. În acest reportaj vom prezenta pe scurt rezultatele modernizării tronsonului respectiv, dar și alte lucrări realizate pe traseu, pentru redeschiderea liniei în prima etapă de circulație, cu automotoare de călători. De asemenea nu mă voi concentra prea mult pe timpul de parcurs de astăzi, la dus trenul oprind pentru vizionare, poze și interviuri în mai multe locații, iar la retur parcursul Giurgiu Oraș – București Nord fiind de puțin sub două ore, fără opriri importante și cu viteza în jurul valorii de 40-50 km/h.

Trenul utilizat a fost unul al CFR Infrastructură, model Malaxa, modernizat și adaptat pentru drumurile oficialilor din minister. Deși face parte dintr-o serie construită în perioada 1939-1954, automotorul este unul din cele de protocol ale CFR SA, fiind dotat cu grup generator de putere, ce alimentează serviciile auxiliare ale trenului, precum instalațiile de climatizare, accesoriile din cabine, fiind dotat și cu paturi, toalete, dușuri și bucătărie. Modelul acesta este utilizat de oficialii CFR în momentul deplasărilor și inspecțiilor oficiale de durată pe rețeaua feroviară națională.

Trenul pornește din Gara de Nord către București Progresul prin Bucureștii Noi, Chiajna, București Vest, de la Chiajna și până aproape de Jilava și racordul către București Progresul urmând traseul comun cu Centura București. Aici au fost executate o serie de lucrări de reparații și întreținere, o modernizare totală urmând să aibă loc în cadrul proiectului de modernizare a Complexului Feroviar București, proiect în pregătire de către CFR SA. Înainte de Jilava, traseul are două variante de dirijare, una spre Gara Progresul, iar a doua spre Gara Jilava, varianta directă spre Giurgiu Oraș, fără rebrusare în București Progresul. În cadrul drumului tehnic, s-a ales varianta cu rebrusare în București Progresul. Aici au fost realizate lucrări simple de reparații la clădirea gării și la peroane. La fel ca Centura Feroviară, Gara Progresul nu a fost închisă, fiind utilizată pentru trenurile de marfă.

Trenul a plecat din Gara Progresul, către Jilava, până la Vidra, pe o distanță de aproximativ 13 km până la începerea tronsonului modernizat, înaintea podului peste râul Sabar. De la acest punct, urmează un tronson modernizat pe 12 km, până după Gara Comana. Astfel, tronsonul modernizat începe cu două poduri cu deschiderea de aproximativ 50 metri fiecare, urmate de linie simplă pe 4,8 km, până unde începe zona complexă a proiectului.

Astfel, zona complexă a proiectului cuprinde un viaduct ce totalizează lungimea de 1,25 km și un pod cu structură metalică, peste Râul Argeș, cu lungimea de 130 metri. Ca soluție în premieră, pe viaducte și pod este utilizată soluția PORR Slab Track. Sistemul PORR Slab Track este un sistem de cale ferată nebalastată, personalizată în funcție de proiect și cu o durată mare de viață, fiind o alternativă eficientă la sistemul clasic de cale de rulare cu balast. În faza de exploatare sistemul PORR Slab Track are un cost redus de exploatare și mentenanță. Panourile prefabricare din beton armat sunt produse în România, utilizând proiectul PORR Austria. O altă premieră pentru România este tot la Grădiștea, unde PORR implementează un aparat de compensare pe plăcile de beton armat. De asemenea, în zona podurilor au fost instalate deja bazele și prinderile viitorilor stâlpi ai rețelei de alimentare la 27kV, parte a următoarei etape de modernizare a liniei București – Giurgiu.



După terminarea viaductului, urmează Gara Grădiștea, devenită Punct Oprire Grădiștea. Aici găsim un peron simplu dar modern, cu rampe de acces fixe și mobile, dar și cu o parcare în vecinătate, pentru implementarea proiectului Park&Ride în zonă. Pe toate sectoarele apropiate de zonele locuite și de potențiale obstacole, au fost instalate panouri de garduri și panouri fonoabsorbante.

Linia dintre zona viaductului și Gara Comana, devenită Hm Comana, are 4,6 km, incluzând și un pod de 70 metri peste râul Neajlov.

Gara Comana a fost total modernizată și reconstruită, având 3 linii, cu posibilitatea utilizării acestora și pentru manevra feroviară. Clădirea pentru călători a fost reconstruită, fiind dotată cu casă de bilete, climatizare, toalete moderne, sisteme de informare și facilități pentru persoanele cu dizabilități. Peroanele au primit copertine generoase, sistem de informare, sistem de iluminat cu LED și facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă. Automatizările au fost realizate cu echipamente Siemens.

După Comana, linia reintră pe traseu nemodernizat, dar la care CFR SA a realizat lucrări de burare și ripare pe tot traseul. Linia nu prezintă obstacole sau probleme următorii aproximativ 22 km, până la intrarea în zona deluroasă Daia, unde pe un tronson de câțiva km, se merge cu restricție de viteză din cauza terasamentului ce necesită intervenții de stabilizare ce vor avea loc în următoarea perioadă, urmate de modificarea traseului în etapa următoare de lucrări mari pe acest tronson.

Apoi, urmează un tronson de puțin peste 10 km, ce traversează în principal gările Frățești, Giurgiu Nord și Giurgiu. Acest tronson a fost utilizat constant de trenurile de marfă, care vin dinspre Videle și realizează manevre în vederea trecerii spre Bulgaria, care se realizează cu plecare din Giurgiu Nord.

În final, trenul a ajuns la Giurgiu Oraș, gară modernizată în cadrul proiectelor din anii 2000-2010, în așteptarea modernizării întregului tronson de cale ferată. Recent, CFR SA a lansat licitația pentru „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţile CF Bucureşti Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2”, ce prevede lucrările de modernizare a căii de rulare pe toată distanța, exceptând tronsonul deja modernizat. Pe sectorul CF Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră vor fi prevăzute lucrări de reabilitare, electrificare, inclusiv ERTMS Nivel 2 cu analizarea și integrarea acestora în CNMT București. Durata totală a contractului este de 98 de luni, pentru proiectare, execuție și garanție.

Ca operare comercială, linia va fi deschisă începând cu 1 iunie 2024, în această seara fiind publicat și mersul trenurilor pe acest tronson, publicat anterior pe mobilitate.eu. Ca preț, o călătorie București Nord – București Progresul va costa 5,5 RON, iar o călătorie București Progresul – Giurgiu Oraș ajunge la 12 RON, ceea ce va duce costul călătoriei pe toată ruta la 17,5 RON. Cele 6 perechi de trenuri vor fi operate de CFR Călători cu automotoare Siemens Desiro, cunoscute ca Săgeata Albastră. Conform ARF, urmează ca în scurt timp să fie lansată licitația pentru creșterea numărului de trenuri pe această rută, operatorii privați urmând să înceapă să circule spre finalul anului, în funcție de finalizarea procedurilor de atribuire a pachetelor de servicii publice. Conform ARF, există și interes dar și capacitate logistică din partea operatorilor privați, urmând ca la finalizarea procedurilor să mai avem cel puțin un operator în circulație pe această rută.

Mersul trenurilor spre Giurgiu - O oră și 30 minute de la București Progresu la Giurgiu și maxim 40 de minute Gara de Nord - Progresu

Foto: mobilitate.eu



1.911 Vizualizări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *