Dezvoltarea accelerată a marilor porturi europene aduce oportunități importante pentru transportul intermodal, însă succesul acestor investiții va depinde în mare măsură de capacitatea infrastructurii feroviare de a prelua volumele suplimentare de marfă. Aceasta a fost una dintre concluziile celei de-a șasea ediții a Central European Intermodal Conference, desfășurată la Budapesta și organizată de MLSZKSZ, eveniment care a reunit reprezentanți ai principalelor porturi maritime care deservesc Europa Centrală.
Reprezentanții porturilor Hamburg, Antwerp-Bruges, Trieste, Koper, Rijeka și Constanța au prezentat planurile de investiții și perspectivele de dezvoltare pentru perioada următoare, evidențiind creșterea continuă a capacităților de manipulare și importanța conexiunilor feroviare către hinterland.
Portul Hamburg continuă extinderea terminalelor Burchardkai și Eurogate, investiții menite să crească volumul de marfă procesat și să consolideze conexiunile feroviare către Europa Centrală.
În cazul complexului portuar Antwerp-Bruges, planurile prevăd aproximativ 7 milioane TEU de capacitate suplimentară, în timp ce serviciile feroviare dedicate transportului automobilelor ar putea crește de la trei la cinci trenuri săptămânale. De asemenea, un posibil serviciu feroviar pentru containere frigorifice ar putea transfera de pe șosea pe calea ferată aproximativ 150 de camioane pe săptămână destinate piețelor din Budapesta și București.
Portul Trieste operează deja 14 trenuri de containere pe săptămână către terminalul MAHART din Budapesta. Capacitatea trenurilor a fost majorată de la 80 la 88 TEU, iar obiectivul următor îl reprezintă introducerea trenurilor cu lungimea standard europeană de 700 de metri.
În Slovenia, portul Koper dezvoltă noi investiții feroviare și terminale logistice pentru eliminarea blocajelor existente. În prezent, între 60% și 65% din containerele manipulate sunt transportate încă pe rutier, ceea ce evidențiază potențialul de creștere al transportului feroviar.
La Rijeka, infrastructura permite operarea a până la 100 de trenuri pe săptămână, însă în prezent circulă mai puțin de 50, existând astfel o rezervă importantă de capacitate.
Pentru Portul Constanța, proiectele aflate în dezvoltare urmăresc reducerea timpului de tranzit feroviar către frontiera cu Ungaria la aproximativ 10 ore, consolidând rolul portului românesc în Coridorul Mijlociu de transport dintre Asia și Europa.
Participanții la conferință au atras însă atenția că provocarea principală nu este reprezentată exclusiv de capacitățile portuare. Limitările infrastructurii feroviare, deficitul de echipamente și dezechilibrele tot mai pronunțate dintre fluxurile de import și export pot afecta eficiența transporturilor dintre porturi și piețele din interiorul continentului.
Potrivit specialiștilor prezenți la Budapesta, anul 2027 poate aduce oportunități semnificative pentru piața intermodală din Europa Centrală, inclusiv pentru regiune și pentru România, cu condiția ca dezvoltarea infrastructurii feroviare, a terminalelor și a serviciilor logistice să avanseze în același ritm cu investițiile realizate în porturi.
Mesajul central al conferinței a fost clar: extinderea capacităților maritime trebuie însoțită de investiții corespunzătoare în rețelele feroviare și logistice pentru ca noile volume de marfă să poată fi transportate eficient, competitiv și sustenabil către destinațiile finale.
Foto&info: MLSZKSZ
