ARF prezintă propunerile de regenerare urbană legate de zonele feroviare din Craiova
Ghidul de valorificare și regenerare durabilă a activelor urbane ale Căilor Ferate Române, elaborat de Banca Mondială (BM), include analize ale activelor feroviare și propuneri de regenerare urbană, inclusiv pentru Craiova, transmite ARF – Autoritatea pentru Reformă Feroviară.
Ca pol de dezvoltare regional, municipiul Craiova este principalul motor economic, iar o mai bună conectare pe cale ferată dinspre celelalte orașe și comune din județ și chiar din județele Olt, Vâlcea, Gorj și Mehedinți ar contribui la dezvoltarea zonelor mai puțin dinamice prin creșterea accesului la oportunități economice și a conectivității pe plan național și internațional, prin conectarea la Aeroportul Internațional Craiova.
De aceea, extinderea căii ferate înspre aeroport ar reprezenta un obiectiv de dezvoltare important pentru întreaga regiune, ce ar contribui totodată și la creșterea turismului și economiei regionale.
La nivel urban și metropolitan, pe calea ferată se pot consolida conexiunile spre atractorii dispuși de-a lungul acesteia, mai exact:
– uzina Ford Craiova, aflată în sud-estul orașului (halta Banu Mărăcine);
– zona de expansiune rezidențială din proximitatea uzinei (localitatea Malu Mare, și cartierul Veteranilor) prin introducerea unor noi puncte de staționare;
– cartierele de locuințe din nordul municipiului ce sunt mărginite de calea ferată, prin operaționalizarea și integrarea serviciilor de transport și regenerarea punctelor de staționare existente pentru servicii de transport de interes local (Gara Craiova, Craiova Triaj, Cernele, Bordei, Jiu); amenajarea acestor puncte de staționare este importantă pentru a oferi servicii de calitate, iar funcționalitatea acestei alternative de transport este influențată de conectivitatea locală din jurul stațiilor;
– localitățile Făcăi și Podari din sud, Cârcea și Pielești, din est, Ișalnița, Almăj, Coțofenii din Față și Brădești, din nord-vest, prin creșterea calității și frecvenței serviciilor feroviare utilizând punctele de staționare deja existente, regenerarea acestor gări și creșterea conectivității locale spre acestea, în special pietonale/velo.
Totodată, în studiul BM, a fost propusă regenerarea integrată a clădirii și zonei gării Craiova pentru a crește atractivitatea și calitatea spațiului public, vizând:
– transformarea spațiului dedicat preponderent parcărilor din fața gării într-o piațetă publică;
– diversificarea activităților din jurul gării și stimularea construirii de spații de birouri (preponderent prin regenerare) și modernizarea activităților comerciale pentru a transforma zona gării într-o adevărată poartă de intrare spre principalul nod economic din regiune;
– stabilirea unor culoare clare pentru schimburile intermodale spre stația de autobuz, autogară și pentru serviciile de taximetrie, prioritizarea mobilității pietonale și velo dinspre gară spre punctele de interes din zonă.
Alte măsuri propuse includ facilitarea conexiunilor pietonale și velo peste calea ferată, acolo unde aceasta desparte zone construite, ca de exemplu, dinspre cartierul Bordei sau Bariera Vâlcii, spre centrul orașului, crescând astfel accesul la servicii și dotări publice pentru locuitorii acestor cartiere.
În jurul punctelor de staționare existente (halte), în contextul creșterii frecvenței serviciilor de transport de interes local, se recomandă valorificarea terenurilor neproductive urmărind realizarea unui mix funcțional și atragerea de investitori în special în sectoarele generatoare de venituri mari, deci prin diversificarea activităților productive și logistice cu spații pentru birouri. Adaptarea la scară umană și facilitarea conexiunilor nemotorizate este, de asemenea, importantă pentru o dezvoltare orientată spre tranzit.
Foto&info: ARF – Autoritatea pentru Reformă Feroviară