Mersul Trenurilor CFR Călători 2027: 40 de trenuri interregionale sunt programate exclusiv cu rame electrice Coradia Stream, de la Constanța la Suceava și Cluj-Napoca
Analiză pe baza Mersului Trenurilor Interregio CFR Călători – ediția din 7 septembrie 2026
Mobilitate.eu a analizat un draft de mers al trenurilor al CFR Călători, pentru trase Interregio pentru 2027 ce cuprinde 153 de foi de parcurs, iar în 52 dintre ele apare ca material rulant ramă electrică Coradia Stream. Analiza vine în contextul în care săptămâna viitoare, Alstom urmează să reia livrările noilor trenuri Coradia comandate de ARF, după o perioadă de pauză din prima jumătate a anului. Conform informațiilor mobilitate.eu, cele 16 rame rămase de livrat sunt pe fluxul de producție la fabrica din Bautzen, planul companiei fiind să livreze toate ramele până la finalul anului, rămânând de văzut dacă acest plan va fi dus la bun sfârșit.
Dintre acestea, 40 de trenuri sunt programate exclusiv cu această ramă, fără o variantă alternativă de tracțiune. Celelalte 12 admit fie Coradia Stream, fie o garnitură remorcată cu tonaj maxim (de exemplu pe relațiile București–Craiova, București–Deva sau Arad–Timișoara–Craiova–București) și nu fac obiectul acestei analize. Cele 40 de trenuri formează 20 de perechi de trasee, grupate pe șase relații, cu un total de aproximativ 11.500 de kilometri de tren pe ansamblul lor, dacă toate ar fi parcurse în aceeași zi. Foile lor nu conțin mențiuni privind zilele de circulație, spre deosebire de alte trasee din document, care au restricții explicite.
Cel mai dens fascicul este București Nord–Constanța, cu 14 trenuri, șapte pe fiecare sens (16080–16093). Distanța de 224,9 km se parcurge în 2 ore și 9 minute până la 2 ore și 13 minute, cu patru opriri intermediare: Ciulnița, Fetești, Cernavodă Pod și Medgidia. Doar trenul 16091 adaugă o oprire la Lehliu. Rezultă o viteză comercială medie de circa 104 km/h, cea mai ridicată dintre toate relațiile analizate, ajutată de tronsoane cu limită de 160 km/h în zona Lehliu, Cernavodă și Ovidiu. Plecările din București sunt programate între 05:30 și 18:32, iar din Constanța între 08:08 și 21:20, cu ultima sosire în Capitală la 23:30. Foile acestor trenuri au un procent de masă frânată de 175%, la fel ca cele două trenuri spre Timișoara, în timp ce restul de 24 au 126%.
Al doilea fascicul ca dimensiune este București Nord–Suceava, cu opt trenuri (16050–16057), patru pe sens, dintre care două sosesc sau pleacă de la Suceava Nord. Traseul de 447–449 km durează între 5 ore și 59 de minute și 6 ore și 20 de minute, cu opriri la Ploiești Sud, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Mărășești, Adjud, Bacău, Roman, Pașcani, Dolhasca și Verești, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 72 km/h. Plecările din București sunt la 06:00, 11:00, 14:12 și 17:15, iar din Suceava la 05:45, 09:10, 13:00 și 18:00. Cel mai matinal tren spre București ajunge la 12:00, iar cel de seară sosește la 00:12.
Legătura cu Iașiul se face prin ramificarea de la Pașcani, un detaliu pe care foile îl fac vizibil. Șase trenuri scurte, de 75,7 km și 62 de minute, cu o singură oprire la Târgu Frumos (16060–16065), sunt precizate drept ramuri ale trenurilor București–Suceava: stația Pașcani detașează sau atașează grupa de Iași. Șase dintre cele opt trenuri București–Suceava transportă astfel o grupă către sau dinspre Iași, iar doar 16053 și 16054 circulă fără ramură. Prin însumarea orarelor, un călător ajunge de la București la Iași în circa 6 ore și 33–37 de minute pe trenurile de la 06:00, 14:12 și 17:15, iar pe sens invers în 6 ore și 30–35 de minute. Opririle la Pașcani durează 8 sau 12 minute, tocmai din cauza manevrelor de cuplare și decuplare.
Pe relația București Nord–Galați există opt trenuri (16070–16077), patru pe sens, cu 259,6 km parcurși în 3 ore și 42–49 de minute. Opririle intermediare sunt Ploiești Sud, Mizil, Buzău, Făurei, Ianca, Brăila și Barboși, iar viteza comercială medie este de circa 69 km/h. Plecările din Galați sunt la 04:40, 09:13, 14:01 și 18:10, iar din București la 05:00, 08:45, 13:44 și 18:15, adică un interval aproape regulat, de patru-cinci ore.
La capătul opus al țării, relația Iași–Suceava–Cluj-Napoca are o singură pereche (16037 și 16038) și este cea mai lentă: 458,2 km în 8 ore și 39 de minute spre Cluj-Napoca (11:00–19:39) și în 8 ore și 22 de minute spre Iași (09:35–17:57), adică o medie de 53–55 km/h, pe un traseu cu limite de viteză de cel mult 120 km/h. Foile consemnează între 23 și 26 de puncte de oprire, de la Târgu Frumos și Pașcani până la Vatra Dornei, Năsăud, Salva, Beclean pe Someș, Dej și Gherla. Trenul 16038 are și o prevedere specială: în perioadele de închidere a liniei între Dej Călători și Dej Triaj, el așteaptă redeschiderea în Dej Călători.
Cea mai lungă relație este București Nord–Brașov–Sighișoara–Simeria–Arad–Timișoara Nord, parcursă de două trenuri (16021 și 16023) pe 672 km. Trenul 16021 pleacă la 11:20 și ajunge la 22:30, în 11 ore și 10 minute, iar 16023 pleacă din Timișoara la 09:20 și ajunge la București la 21:18, în 11 ore și 58 de minute. Mediile comerciale sunt de 60, respectiv 56 km/h. Tronsoanele Mediaș–Simeria și Ilia–Arad au limite de 160 km/h, dar tronsonul Brașov–Sighișoara este cel care ține timpul în loc: 127,5 km se parcurg în 3 ore și 19 minute în 16021, adică o medie de circa 38 km/h, iar 16023 are pe același tronson opriri tehnice de 14 minute la Rupea și 36 de minute la Apața. Pe București–Brașov, în schimb, cei 166 km se fac în 2 ore și 29 de minute.
Viteza comercială medie (km/h) pe relațiile cu trenuri programate exclusiv cu Coradia Stream. Calcul propriu: distanța totală împărțită la durata totală a foii de parcurs, inclusiv opririle.
Toate cele 40 de foi poartă aceeași mențiune tehnică: materialul rulant are gabarit CFR cu vagon de încărcare depășit, încadrat în gabaritul 0-VM conform OMTI 3815/2024. Suprapunerea cu planul oficial al Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) este vizibilă. Cele 37 de rame RE-IR comandate la Alstom prin contractul din martie 2022 au fost repartizate prin trei contracte de servicii publice. Primul (CSP-L1, din decembrie 2023) a alocat 12 rame către CFR Călători, iar printre rutele sale se numără București–Constanța și București–Ploiești–Brașov–Sighișoara–Alba Iulia–Deva–Arad–Timișoara. Al treilea (CSP-L3) prevede 12 rame (11 plus una de rezervă) pentru București Nord–Suceava, București Nord–Iași, București Nord–Galați și Iași–Cluj-Napoca. Exact aceste patru rute apar în document cu Coradia Stream ca unică variantă. Documentul nu menționează operatorul, deci legătura se bazează pe suprapunerea traseelor, nu pe o precizare din foi. ARF a anunțat că ultima ramă din lotul CSP-L1, TS13, a fost recepționată la 5 martie 2026, iar contractul pentru cele patru rute din nord-est și est a fost aprobat prin hotărâre de guvern la finalul lui decembrie 2025.
Pentru piața românească, miza depășește simpla înlocuire a materialului rulant. Fascicule precum cel către Constanța, cu un tren la fiecare una-două ore în ferestrele de vârf și timpi sub 2 ore și 15 minute, arată ce înseamnă o ofertă cadențată pe coridorul care leagă Capitala de port, iar relațiile cu Suceava, Iași și Galați acoperă secțiuni din rețeaua centrală și de bază a TEN-T, între care coridorul Rin–Dunăre. În același timp, mediile de 38 km/h pe Brașov–Sighișoara și de 53–55 km/h pe Iași–Cluj-Napoca arată că performanța ramelor este limitată de starea infrastructurii administrate de CFR SA, nu de material: tronsonul Brașov–Simeria este, de altfel, printre proiectele semnalate cu risc de întârziere în planul de lucru al coridorului Rin–Dunăre. Rămâne de văzut cât din această grilă de 40 de trasee va fi parcursă efectiv cu ramele Coradia Stream, având în vedere că circulația ramelor Alstom a fost afectată în toamna lui 2025 de retrageri temporare din motive tehnice.
Foto&info – Mersul Trenurilor IR 2027, ARF, Alstom, CFR Călători
