Primăria Capitalei aduce clarificări legate de proiectul Doamna Ghica și linia de tramvai de pe pasaj
Primăria Capitalei aduce clarificări legate de spațiile verzi, proiectul pasajului Doamna Ghica și modul în care ar putea fi implementat transportul cu tramvaiul pe pasaj. Conform unui consilier CGMB, proiectul pasajului ar permite construcția ulterioară a liniei de tramvai pe o bandă de circulație, tramvaiele urmând să circule comun cu automobilele. Pasajul urmând să aibă câte două benzi pe sens, iar în cazul introducerii tramvaiului, câte o banda va fi mixtă și pentru tramvai. Mai departe, PMB transmite următorul comunicat în care clarifică mai multe aspecte ale proiectului.
Astfel, Pasajul Doamna Ghica reprezintă o investiţie extrem de utilă pentru Bucureşti, care se execută pentru confortul şi în folosul comunităţii, fiind una dintre soluţiile de îmbunătăţire a traficului prevăzute în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (document strategic ce are ca ţintă dezvoltarea unui transport modern, eficient şi accesibil în Capitală, pe care Primăria Capitalei îl pune în practică ulterior aprobării sale, în anul 2016). Pasajul este o parte importantă a inelului median, care permite realizarea legăturii între zona de nord şi zona de sud a oraşului. Concret, pasajul rezolvă actuala situaţie din zonă, caracterizată de frecvente blocaje de trafic, întrucât capacitatea actuală de circulaţie în intersecţia Şoseaua Colentina – Doamna Ghica este depăşită. Soluţia Primăriei Capitalei este de elimina conflictul de circulaţie la sol, prin construirea unui pasaj pe direcţia Pipera – Piaţa Delfinului care să asigure continuitatea traficului pe Strada Doamna Ghica, peste Şoseaua Colentina, pe care o supra-traversează.
Pentru executarea lucrărilor există autorizaţie de construire semnată, în baza căreia se execută lucrările de deviere a reţelelor, care presupun atât relocarea, cât şi modernizarea tuturor reţelelor edilitare din zonă. Cu privire la copacii existenţi în perimetrul obiectivului de investiţii, precizăm că în prezent există un Aviz de Mediu pentru 225 de copaci, aşadar nu este vorba despre defrişarea a 400 de copaci, aşa cum eronat se arată în scrisoarea deschisă. Constructorul va planta 660 de copaci, aşa cum prevăd normele în vigoare, în compensarea celor prevăzuţi în aviz, în spaţiile verzi reconfigurate din zona Pasajului, sau în alte zone administrate de ALPAB.
Referitor la acuzaţiile legate de lipsa parcărilor, precizăm că nu se pierde niciun loc de parcare: proiectul prevede amenajarea de parcări sub deschiderile marginale, iar reconfigurarea acestora se face păstrând rapoortul de 1 la 1.
Cu privire la termenul de execuţie, precizăm că unul dintre motivele înfiinţării companiilor municipale a fost tocmai necesitatea de a avea parteneri contractuali serioşi (în condiţiile în care, în anii anteriori, unele lucrări de amploare au fost blocate de situaţia financiară sau juridică a companiilor private contractate). Aşa cum companiile au demonstrat deja, există cazuri în care termenele asumate au fost devansate, aşadar nu se poate pleca de la prezumţia că termenul de execuţie va fi depăşit. În cazul de faţă, lucrările sunt realizate de Trustul de Clădiri Metropolitane Bucureşti.
Trustul de Clădiri Metropolitane Bucureşti a alocat suficiente resurse umane şi capacităţi tehnice în vederea execuţiei într-un ritm alert pentru a asigura finalizarea la timp a lucrărilor. Aceste măsuri sunt aplicate cu respectarea legislaţiei în vigoare. Cu privire la lucrul pe timp de noapte, precizăm că are ca scop, afectarea la minim a traficului şi a siguranţei trecătorilor, având în vedere că este o zonă intens circulată. Totodată, este o opţiune care contribuie la limitarea duratei lucrărilor, având în vedere că unul dintre obiective este ca lucrările să aibă un impact minim asupra locuitorilor.
Construirea pasajului suprateran, cu 4 benzi de circulaţie, are ca avantaje creşterea fluenţei traficului şi creşterea siguranţei traficului auto şi pietonal în vecinătatea arterelor de circulaţie existente. Maşinile care traversează intersecţia nu vor mai fi nevoite sa aştepte la semafor, drept urmare creşte viteza medie de deplasare, iar noxele din atmosferă emise de vehiculele staţionate în trafic se vor diminua, în beneficiul sănătăţii populaţiei. Aşadar, nu se suţin temerile formulate în scrisoarea deschisă privitoare la creşterea poluării în zonă, întrucât proiectul contribuie tocmai la reducerea acesteia.
Foto&info: Primăria Capitalei