Podul Anghel Saligny de la Cernavodă împlinește 122 de ani de la construcție
În urmă cu 122 de ani, pe 14 septembrie 1895, a fost inaugurat podul peste Dunăre între Fetești și Cernavodă, proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny. Era, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea pod din lume. Lucrările de construcție ale podului au început la 9 octombrie 1890 și au durat cinci ani (1890-1895). Ultimul nit, din argint, a fost bătut la data de 14 septembrie 1895, chiar de către regele Carol I.
PODUL PESTE BRAȚUL BORCEA
În decembrie 1887, guvernul, prin Ministerul Lucrărilor Publice, l-a însărcinat oficial pe inginerul Saligny cu elaborarea proiectului liniei Fetești — Cernavodă. Anghel Saligny și-a format o echipă de ingineri specialiști de la Școala Națională de Poduri și Șosele, în vederea proiectării și executării construcției podului. Costul total al lucrărilor, inclusiv liniile de cale ferată și construcția gărilor, a fost de 35 milioane lei, în aur.
Planurile inginerului Anghel Saligny au adus la acea vreme două mari inovații în construcția de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului turnat (moale) în locul fierului pudlat, ca material de construcție pentru tabliere de poduri.
Legătura feroviară realizată între Fetești și Cernavodă avea o lungime de 21 km și cuprindea podurile peste Brațul Borcea și podul peste Dunăre. Terasamentele liniei de cale ferată Fetești — Cernavodă au constituit la sfârșitul secolului al XIX-lea cea mai mare și cea mai importantă lucrare de terasamente realizată în țara noastră.
Podul peste Dunăre avea o deschidere centrală de 190 metri și alte patru deschideri de 140 metri, precum și un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Pe două console de câte 50 de metri se rezemau grinzi independente, de 90 de metri lungime. Podul peste Borcea cuprindea trei deschideri de câte 140 metri și un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală. Ambele poduri se aflau la 30 m peste nivelul apelor Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge.
La capătul podului dinspre Cernavodă au fost ridicate, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență (1877-1878), statuile a doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de Ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I, amintește site-ul menționat.
În 14 septembrie 1895 a avut loc și proba de rezistență, un convoi de 15 locomotive trecând pe pod cu o viteză de 60 km/h. După aceasta a trecut trenul destinat oaspeților prezenți la ceremonie, care a trecut pe pod cu o viteză de 80 km/h. În acest timp, inginerul Anghel Saligny împreună cu șefii echipelor care lucraseră la construcție au stat într-o șalupă sub pod. Podul a fost închis în perioada 1987-2015, când a fost reluat traficul ca urmare a închiderii parțiale a noului pod inaugurat in anul 1987.
Sursa documentare: www.istorie-pe-scurt.ro, www.e-cernavoda.ro, www.agerpres.ro și Wikipedia
Foto: Andrei Marian