InfraVelo București: protocol PMB–TPBI–HaicuBicla pentru Masterplanul Velo, cu harta punctelor critice, 50 de rastele și teste pentru circulația cu bicicletele pe benzile BUS
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) are pe ordinea de zi, la punctul 22, un proiect de hotărâre pentru aprobarea unui protocol de colaborare între Municipiul București, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov (ADI TPBI) și Asociația HaicuBicla, în sprijinul implementării Masterplanului Velo București. Proiectul comun, numit „InfraVelo București”, prevede colectarea de date de la curieri, o hartă publică a punctelor critice de mobilitate, proiecte-pilot de infrastructură pentru biciclete și o campanie de siguranță rutieră, fără obligații financiare pentru Primărie.
Proiectul de hotărâre este inițiat de consilierul general Bogdan Alexandru Sabo și se sprijină pe Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București–Ilfov 2016–2030 (HCGMB nr. 90/2017) și pe Masterplanul Velo București (HCGMB nr. 275/2025). Potrivit raportului de specialitate, coordonarea și gestionarea implementării Masterplanului Velo revin, conform HCGMB nr. 275/2025, ADI TPBI, iar colaborarea completează protocolul existent între TPBI și HaicuBicla (nr. 14/20.05.2026), fără să îl modifice. Protocolul este semnat, din partea Primăriei, de Primarul General Ciprian Ciucu, iar din partea asociației de președinta Oana Monica Turturică. Data ședinței CGMB nu apare în documentele consultate.
Forma actuală diferă mult de cea inițială. Raportul de specialitate, semnat de Direcția Generală Servicii Publice, Direcția Transporturi și Direcția Generală Fonduri Externe Nerambursabile, arată că prima variantă prevedea un protocol bilateral cu HaicuBicla, finanțarea activităților cu 300.000 lei pe an din bugetul local și decontarea cheltuielilor asociației, plus participarea consultativă la comisiile tehnice și titulatura „Ofițer Velo”. Prin adresa nr. 127889/20.08.2026, Direcția Transporturi a susținut implicarea societății civile, dar a avut obiecții privind finanțarea directă, participarea permanentă și exclusivă la comisiile tehnice, titulatura propusă și suprapunerea cu protocolul TPBI–HaicuBicla, indicând varianta tripartită sub coordonarea TPBI. Inițiatorul a preluat observațiile la 14.09.2026: protocolul a devenit tripartit, finanțarea directă a fost eliminată, titulatura a devenit „Ambasador Velo”, cu rol onorific de persoană de contact, iar colaborarea a fost declarată neexclusivă. O nouă revizuire, din 19.10.2026, a scos din fișa de proiect trimiterile la bugetele Administrației Străzilor București pentru rastele și zone de acumulare la semafor și la cele ale ADPB pentru cargo-bike, precum și a doua teză a art. 7.
Fișa de proiect, intitulată „Scoatem nervii din trafic”, descrie un proiect-pilot de mobilitate durabilă, siguranță rutieră, colectare de date și advocacy urban. Prima componentă este „Harta Mobilității Reale”: curieri ai unor companii de livrări, pe bază de voluntariat, vor raporta digital trasee pe bicicletă, moped și scuter, zone evitate sau parcurse cu teamă, locații de accidente, locuri unde bicicletele sunt legate de arbori sau stâlpi din lipsa rastelelor și zone cu furturi. În paralel, un sociolog va realiza un chestionar. Datele vor fi anonimizate și afișate cartografic, iar harta devine documentul central al demersului instituțional. Ținta este de minimum 500 de raportări, o hartă digitală publică și descărcabilă, minimum 3 recomandări formale adresate PMB sau ADI TPBI și minimum 50 de rastele sigure în locațiile prioritare.
Acțiunile propuse sunt grupate pe trei axe. Prima vizează infrastructura: rastele funcționale, zone de acumulare pentru biciclete la semafor potrivit HCGMB nr. 275/2025, cu aprobare în Comisia Tehnică de Circulație (CTC), proiecte-pilot de tip „daylighting” pentru vizibilitate la intersecții și treceri de pietoni, marcaje de traseu sugerat pentru biciclete, segmente de benzi dedicate transportului public pe care este permis accesul cu bicicleta, în parteneriat cu Brigada Rutieră, și „străzi școlare”. Tot aici intră proiectul „Pedalăm și Măsurăm”, pentru monitorizarea calității aerului și a microclimatului, cu integrarea datelor în platformele publice ale PMB, ADI TPBI și ADI ZMB. Axa a doua, intermodalitatea, include cargo-bike-uri pentru uz urban și un proiect-pilot de străzi școlare. Axa a treia, siguranța rutieră, cuprinde campania „Scoatem nervii din trafic”, realizată de HaicuBicla împreună cu TPBI, cursuri de conducere defensivă pentru șoferii din transportul public, instruire privind interacțiunea cu bicicliștii și utilizatorii de micromobilitate, insule de acumulare la intersecții, zone pilot de respectare voluntară a limitei de 30 km/h și, ca propunere, limitarea generalizată la 50 km/h pe întreaga rețea stradală a Capitalei, prin CTC și Direcția Transporturi.
Pentru transportul public, fișa menționează explicit rezultate precum creșterea numărului de utilizatori ai combinației bicicletă–metrou și bicicletă–STB, inclusiv prin rastele amplasate la exteriorul, în spatele autobuzelor, pentru deplasări de tip „last mile”. Documentul vorbește și despre „premisele pentru modificarea legislativă privind accesul bicicletelor la metrou” și la STB. Evenimentele-cheie sunt lansarea publică în Săptămâna Europeană a Mobilității 2027, Săptămâna Națională a Siguranței Rutiere de la mijlocul lunii mai 2027 și 3 iunie 2027, de Ziua Națională și Mondială a Bicicletei. Proiectul își propune să candideze la premiile Comisiei Europene pentru European Mobility Week și Mobility Action.
Protocolul în sine este nefinanciar: nu creează obligații financiare între părți, fiecare își suportă costurile propriilor activități, iar un eventual sprijin local pentru asociație poate fi acordat doar în condițiile Legii nr. 350/2005, prin selecție publică, independent de protocol. Municipiul se angajează să participe la un grup de lucru comun, să pună la dispoziție datele de interes public, să transmită în 60 de zile o poziție motivată asupra recomandărilor, ca Administrația Străzilor București să analizeze propunerile de locații pentru parcări de biciclete în limita creditelor aprobate și ca Direcția Transporturi să trimită propunerile tehnice către CTC. Asociația este invitată la ședințele CTC și ale Comisiei Tehnice Operative de Circulație, cu caracter consultativ și fără drept de vot, iar hotărârea nu modifică regulamentul CTC (Dispoziția Primarului General nr. 1953/28.10.2025). TPBI coordonează corelarea cu Masterplanul Velo, integrează datele în raportările anuale, facilitează dialogul cu operatorii de transport public și asigură secretariatul grupului de lucru, care se întrunește cel puțin trimestrial. Protocolul nu conferă exclusivitate asociației, intră în vigoare la semnare, dar nu mai devreme de 1 decembrie 2026, și este valabil până la 1 decembrie 2030, cu posibilitate de denunțare cu 30 de zile preaviz.
Raportul de specialitate subliniază că acțiunile din fișă au caracter de propunere. Cele 50 de rastele și celelalte intervenții depind de fundamentare, resurse și aprobări distincte, iar propunerile privind benzile de transport public, amenajările rutiere și suporturile exterioare pentru biciclete pe autobuze necesită analiză tehnică și acordul autorităților și operatorilor competenți. Implicarea asociației în proiecte cu finanțare nerambursabilă este doar potențială și nu garantează eligibilitatea sau finanțarea costurilor sale. Pentru cititorii din România, miza este modul în care Capitala își conectează infrastructura velo cu transportul public: STB ar putea fi interlocutor pentru rastele pe autobuze, iar accesul bicicletelor în metrou rămâne, potrivit documentului, o temă de analizat prin demersuri legislative, nu o decizie luată prin acest protocol.
Foto&info – Primăria Municipiului București (proiect de hotărâre CGMB, punctul 22 pe ordinea de zi, referat de aprobare al consilierului general Bogdan Sabo, raport de specialitate DGSP–Direcția Transporturi–DGFEN, Anexa 1 – fișa de proiect „InfraVelo București” și Anexa 2 – Protocol de colaborare)
