Analiză – Transportul public și feroviar eficient va fi un factor vital în revenirea socială după criza Coronavirus
De peste două luni lumea este dată peste cap de criza generată de Coronavirus, mare parte din țările globului implementând limitări și restricții care au afectat grav viața socială și au restrâns dramatic drepturile populației. Dacă în prezent, am început redactarea analizei din 13 aprilie 2020, mari companii au început la nivel global reluarea operațiunilor, dând ca exemplu Continental, Bombardier Transportation, Renault Mioveni și mulți alții, iar multe state au început deja relaxarea restricțiilor, măsură ce este obligatoriu necesară și în România din luna mai, deoarece economic și social deja aceste restricții aduc pagube enorme, este clar că din luna iunie va trebui ca lumea să înceapă reintrarea în normal. Singura problemă va rămâne virusul care cu siguranță va mai fi prezent, fără un tratament eficient, cel puțin până la finalul anului, unii experți spunând că vor trece și 2 ani până la apariția unui vaccin și tratament eficient. Dar logic, va fi imposibil ca lumea să stea în loc mai mult prea mult.
Guvernele vor continua să mențină limitări și măsuri de restricționare a aglomerărilor, iar una din provocări va fi pentru zona de mobilitate, una care până recent a generat cele mai mari aglomerări constante la nivel global. Astfel, operatorii de transport, dar și călătorii, vor trebui să se adapteze noilor necesități sociale, care vor fi evident orientate, cel puțin în ce a mai rămas din 2020, spre limitarea aglomerărilor. În această analiză ne vom concentra în special pe aspecte generale și aspecte negative care vor trebui scoase total din „limbajul” operatorilor de transport din România. Iar autoritățile de reglementare, fie că vorbim de primării, consilii județene, RAR, ARR sau Ministerul Transporturilor, vor trebui să asigure o bază stabilă de reglementare și control al operatorilor, de la cei care fac ride sharing cu trotinete electrice, până la operatorii feroviari și cei ce fac transport inter-județean.
Pe 14 aprilie a fost emis un nou decret care prelungește starea de urgență în România cu încă o lună, dar acest lucru nu înseamnă că în prima parte a lunii mai nu se pot relaxa parțial condițiile de călătorie și de distanțare socială, fiind necesară o strategie de revenire din partea autorităților, economia depinzând strict de mobilitatea populației, evident orientată în special pentru redeschiderea afecerilor. O strategie de acest tip trebuie să cuprindă eliminarea tuturor problemelor care cauzează aglomerație în sistemele de transport, ineficiențe ale programelor de transport și blocaje care cauzează staționări nejustificate ale mijloacelor de transport în trafic. O problemă de care din pacate trebuie să discutăm și care din păcate este prezentă la STB SA, cel mai mare operator de transport cu cea mai mare flotă de vehicule, fiind vorba de mizeria din mijloacele de transport, acestea sunt nespălate cu lunile in interioare, podelele, barele și scaunele fiind adevărate focare de infecție, problemă ce persistă inclusiv în această perioadă și arată o necesitate urgentă de externalizare a serviciului de igienizare în vehicule.
Norme la nivel guvernamental care să fie preluate de autoritățile locale
Ministerul Transporturilor trebuie să realizeze un ghid de măsuri de adaptare a sistemelor de transport din România la noile necesități sociale, ghid care să fie general pentru a putea fi adaptat și preluat de autoritățile județene, locale și alte entități ce au în subordine operatori de transport sau au contracte cu operatori de transport. Separat același minister, prin autoritățile de reglementare feroviară, trebuie să aducă un set de măsuri (pentru CFR Călători) și recomandări (pentru operatorii privați) în vederea optimizării serviciilor de transport. În prezent deja vedem un asemenea set de măsuri de la CFR Călători care lasă locuri libere între călători la vânzarea biletelor și oferă locuri single în toate cușetele și vagoanele de dormit, la prețuri normale.
Ministerul Transporturilor prin ARR trebuie de asemenea să se orienteze și spre transportul rutier de călători, județean și interjudețean, unde problemele sunt destul de persistente, cu operatori de transport ce utilizează mijloace de capacitate mică supraaglomerate sau care vând și locuri în picioare peste capacitatea autocarelor, cazuri de acest tip fiind întâlnite mai ales în mediul rural unde nu există controale și nici alternative, cum ar fi transport feroviar. Controale constante și pedepse cu ridicarea licenței de transport reprezintă soluția pentru eliminarea acestor neajunsuri, împreună cu proceduri de atribuire de noi trasee sau trasee existente, pentru creșterea capacității de transport unde este necesar.
Digitalizarea serviciilor de transport reprezintă o altă cheie în creșterea eficienței și reducerea aglomerației. Deja o parte din operatorii de transport din țară oferă aplicații inteligente de planificare a călătoriilor și monitorizarea traseelor, dar acesta este primul pas. Implementarea unor funcții care arată în timp real gradul de aglomerare al vehiculelor, fie că vorbim de autobuzele din București, trenurile Cluj – Oradea sau autocarele Iași – Pașcani, toate vor trebui să gândească astfel de măsuri, împreună cu funcții care indică alte curse mai puțin aglomerate, pentru a oferi perspective celor ce nu au nevoie strict de o anumită cursă. Această digitalizare poate să ofere informații valoroase și operatorilor de transport, care la o cursă unde cererea este crescută ar avea posibilitatea creșterii numărului de vehicule sau a capacității mijloacelor de transport, prevenind aglomerația și chiar având posibilități de creștere a veniturilor.
Transportul feroviar să fie pregătit pentru revenirea studenților, sezonierilor și a tuturor navetiștilor
După decizia de gratuitate a transportului feroviar pentru studenți, aglomerația în trenuri a devenit obișnuință, cei care doreau să își cumpere bilete având probleme în a găsi locuri, fiind frecvente cazurile în care trenurile regio erau supra-aglomerate, iar în trenurile IR se amestecau studenții cu călătorii normali și cu navetiștii cu abonamente, fiind frecvente cazurile când se stătea inclusiv în incintele din capetele vagoanelor. Totuși, odată cu problemele economice generate de blocarea activității, sunt foarte mari șansele ca gratuitatea pentru studenți să fie eliminată sau restricționată din anul 2020-2021, dar și în această situație posibilă, CFR Călători trebuie să fie pregătită pentru a elimina aglomerația din trenuri. În primul rând prin continuarea procedurii de creștere a parcului de vagoane, iar în al doilea rând prin asigurarea unei rezerve de personal și material ruland necesar unor trenuri supliementare care să preia posibila aglomerație din trenurile existente. Subvenționarea eficientă și administrarea serviciului ar putea fi șansa companiei de redresare într-un timp relativ scurt după actuala criză, când aproape 50% din trenuri sunt anulate.
O provocare va fi și sezonul estival pe litoral, care dacă va fi permis după luna iunie, ar putea genera fluxuri crescute de călători, iar CFR Călători a avut mari probleme în asigurarea capacității normale în ultimii ani, deci, creșterea numărului de vagoane și limitarea numărului de bilete vândute sunt condiții necesare pentru a limita aglomerarea trenurilor, corelată cu o ofertă de transport eficientă atât pentru operator cât și pentru călători. Apoi, aceleași provocări ar putea veni în sezonul de iarnă la munte, unde deși aglomerația poate fi limitată de lipsa/prezența zăpezii, o relansare pozitivă a turismului ar putea aduce un flux crescut de călători la finalul anului.
În cazul operatorului CFR Călători, unde un procent important al biletelor se vinde la casă, o soluție de siguranță ar fi distribuirea de măști de protecție călătorilor care achiziționează bilet, împreună cu obligativitatea purtării acestora în trenuri, dacă între timp nu se va lua o măsura de obligativitate a purtării măștilor la nivel național în spațiul public.
Probleme ar putea avea operatorii de transport privați, aici fiind vorba de Softrans și Astra Trans Carpatic, ambii cu o experiență limitată în transport și cu o capacitate limitată, unde o limitare a numărului de locuri vândute se poate resimți serios la încasări. În aceste cazuri este posibil să vedem creșteri de tarife sau necesitatea unor subvenții suplimentare. Mometan, cei doi operatori și-au suspendat activitatea.
Transportul public local din orașe
Transportul public local din orașe, chiar și din cele mai mici, este un generator constant de aglomerări, cu tramvaie, troleibuze și autobuze care la orele de vârf abia închid ușile pentru a pleca din stații la orele de vârf, inclusiv pe trasee unde frecvența și capacitatea sunt crescute, un exemplu fiind linia de metrou ușor 41 din București, care aproape permanent este aglomerată deși tramvaiele vin la 2 minute la orele de vârf.
Revenirea românilor la locurile de muncă și recăpătarea drepturilor la liberă circulație vor genera din nou fluxuri mari de călători, ceea ce va reprezenta o mare provocare pentru operatorii de transport. Optimizarea rețelelor prin creșterea la maxim a numărului de vehicule pe liniile aglomerate este singura cale de a limita aglomerația, în contextul în care alte posibilități realiste de limitare a numărului de călători în vehicule sunt imposibile în cazul transportului public urban de suprafață. La fel ca în transportul feroviar, purtarea măștilor de protecție trebuie să fie obligatorie și aici.
În cazul aglomerărilor urbane, cum este exemplul București, primăriile și poliția au datoria de a asigura culoare de circulație, în special în cazul autobuzelor și troleibuzelor, care pe anumite artere stau blocate în trafic și câte 30 de minute pentru distanța unei stații, generând un timp total periculos pentru călătorii care stau înghesuiți în vehicule.
Limitarea cel puțin o perioadă a călătorilor în zona cabinei de conducere a vehiculelor este de asemenea importantă, asemenea măsuri au fost luate în multe orașe europene. Dacă în cazul STB SA singurele probleme sunt la cele maxim 20 de tramvaie Tatra rămase în circulație, multe vehicule din țară, un exemplu fiind Cluj, au cabina șoferului separată doar de zona salonului, fără a fi total separată pentru accesul șoferului pe la prima ușă. În acest caz riscul de infectare este mare, punând în pericol operatorul de transport. Răspândirea virusului de către un șofer într-o unitate mare de expolatare având consecințe grave ce pot reduce drastic numărul de vehicule aflate pe trasee din cauza izolării sau mai grav a internării angajațior unității respective.
Igienizarea constantă a vehiculelor este obligatorie în mod normal, fără a mai menționa și perioadă infecției COVID-19. Dacă în țară majoritatea operatorilor de transport își mențin parcul igienic, având un sistem eficient de curățare și spălare mai ales în interior, exemplul negativ vine chiar de la București. Aici STB SA este incapabilă să mențină igiena în parcul de vehicule. Inclusiv în perioada COVID-19 am relatat despre faptul că vehiculele deși tratate cu substanța specifică de dezinfectare, au rămas la fel de murdare în interioare, cu podele, scaune și finisaje prăfuite. De asemenea, operatorii trebuie să se concentreze și pe igiena instalațiilor de climatizare din vehicule, care oricum și în mod normal pot dezvolta bacterii. Aceste situații nu trebuie să mai existe.
Unele orașe, un exemplu fiind Constanța, au implementat dozatoare de soluție igienizantă pentru mâini în vehicule, astfel, călătorii se pot proteja utilizând aceste dozatoare. Totuși, o asemenea măsură ar depinde și de civilizația călătorilor, care pot fi tentați să utilizeze abuziv dozatoarele sau să le vandalizeze.
Metroul din București
Singura rețea de metrou din oraș este cel mai mare generator de aglomerație din țară, cu mii de oameni înghesuiți in trenuri și in subteran, în special în stații de legătură precum Victoriei și Universitate, va trebui să găsească soluții pentru provocarea de limitare a aglomerărilor. Numărul de trenuri este oricum limitat, deschiderea M5 Drumul Taberei – Eroilor va lua 8 trenuri Bombardier de pe restul magistralelor, oricum aglomerate, iar soluții de creștere a capacității pe termen scurt nu există. Singura soluție este limitarea accesului călătorilor în stații, dar aceasta va genera aglomerație în apropierea acestor intrări dar și în alte mijloace de transport de suprafață. Purtarea măștilor de protecție este evidentă și în acest caz. Rămâne de văzut cum va fi abordată problema.
Transportul cu mașina personală nu este o soluție
Deși poate părea o soluție, transportul cu mașina personala nu va rezolva mare lucru, doar va regenera aglomerația insuportabilă din trafic, împreună cu blocarea restului mijloacelor de transport, iar cei care în mașina personala sunt mai protejați decât în mijloacele de transport, ar putea prelua virusul de la cei care s-au infectat stând blocați în trafic în mijloacele de transport. În paralel cu toate soluțiile de trafic, companiile ar trebui să utilizeze la maxim lucrul de acasă, în special pentru angajații care realizează proiecte la calculator. De asemenea, tehnologia a ajuns la capacitatea de a putea oferi platforme eficiente pentru întâlniri online, ceea ce ar putea duce la o limitare și mai bună a transportului cu mașina personală.
Transportul alternativ este o soluție pe timp de vară
Utilizarea transportului alternativ personal poate fi o soluție eficientă pe timp de vară, bicicletele, biciletele electrice, trotinetele, trotinetele electrice, scooterele și alte mijloace de acest tip ce sunt utilizate pentru a transporta o singură persoană fiind accesibile pentru achiziție și închiriere în ultimii ani. Totuși o problemă este infrastructura foarte limitată pentru acestea, dar în condiții de trafic auto foarte lejer, bulevardele mari sunt adevărate „autostrăzi” pentru micile vehicule.
Revenirea la normalitate dar poate cu o nouă conduită socială
Este clar că deși revenirea totală la normalitate nu poate avea loc mai repede de câteva luni, deși autoritățile trebuie să înceapă redarea drepturilor societății cel mai târziu la finalul lunii mai, dar în acealași timp este clar că e nevoie de o schimbare a conduitei sociale. Evitarea aglomerației din mijloacele de transport, mai ales cele urbane, se poate face și prin limitarea călătoriilor inutile în orele de vârf și prin o autoeducare a călătorilor de a se organiza pentru a evita traseele aglomerate în momente când un drum nu este strict necesar. Operatorii de transport nu au cum să crească peste noapte capacitatea, dar acest lucru nu înseamnă că riscul infectării nu există. Criza COVID-19 poate reprezenta și un reset al abordării mobilității colective și personale, prin promovarea lucrului de acasa și prin reorganizarea operatorilor și capacităților de transport. Abordarea de genul „un vehicul are 100 locuri, le utilizăm pe toate”, trebuie să dispară cât mai repede din mobilitatea națională și globală.
Foto: mobilitate.eu