ARF la borna celor zece ani: instituția care a ținut în echilibru transportul feroviar de călători, între crize administrative și reforme structurale
La zece ani de la adoptarea actului normativ de înființare, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) se conturează ca arhitectul principal al transportului feroviar de călători din România, într-un deceniu marcat de presiuni administrative, lipsă de personal, instabilitate managerială și, în același timp, de cele mai importante reforme structurale din sectorul feroviar românesc.
Activitatea centrală a instituției s-a concentrat pe două direcții strategice care au evoluat în paralel: gestionarea Contractelor de Servicii Publice (CSP) cu cei șase operatori feroviari de călători și modernizarea Parcului Național de Material Rulant. ARF administrează relațiile contractuale care asigură cadrul legal și financiar pentru serviciile publice feroviare, iar în paralel derulează șapte contracte majore de achiziție de material rulant nou – 140 de rame electrice de lung și scurt parcurs aflate în curs de livrare și 39 de locomotive electrice de ultimă generație, dintre care 16 sunt în stadiul final de livrare. Finanțate masiv din fonduri europene, aceste active sunt repartizate direct către operatori, în baza obligațiilor de serviciu public, pentru creșterea calității și eficienței transportului feroviar pe rute regionale și inter-regionale.
Deceniul ARF a fost însă marcat de provocări structurale majore. Instituția a funcționat constant cu un deficit cronic de personal, într-un context în care volumul de muncă, complexitatea proiectelor europene și responsabilitatea juridică și financiară au generat o fluctuație accelerată a angajaților. Instabilitatea conducerii a amplificat presiunea: ARF a avut șase președinți în zece ani, iar perioadele fără un președinte cu puteri depline au afectat capacitatea de decizie. În plus, presiunea tehnică și lipsa experților au generat sincope în transpunerea unor norme europene rigide. Cu toate acestea, instituția a rămas rezilientă și și-a îndeplinit rolul cu responsabilitate, protejând interesele publicului călător.
Reușita majoră a instituției o reprezintă încheierea Contractelor de Servicii Publice 2022–2032, un document programatic național care reglementează strategic piața feroviară. CSP introduce o strategie clară de investiții în material rulant, reguli pentru închiriere, întreținere și leasing, mecanisme riguroase de monitorizare a pieței OSP, un algoritm financiar predictibil pentru calculul compensației per tren-km și patru seturi de indicatori de performanță – cantitate, calitate, eficiență și punctualitate – cu valori de referință stabilite la nivelul anului 2021.
Pentru fundamentarea tehnică a CSP, ARF a finalizat două proiecte majore: Modelul Național de Transport (MNT), care a permis definirea riguroasă a obligației de serviciu public și planificarea corectă a rutelor, și Sistemul Integrat de Ticketing, care asigură interoperabilitatea sistemelor de vânzare a biletelor ale operatorilor și permite monitorizarea în timp real a elementelor care stau la baza subvențiilor. Aceste instrumente sprijină pregătirea transparentă a viitoarelor licitații competitive și optimizarea mersului trenurilor.
Un alt moment definitoriu îl reprezintă atribuirea primelor trei contracte de servicii publice prin procedură competitivă, derulată transparent prin Bursa Română de Mărfuri. Este pasul concret și ireversibil către o piață feroviară modernă, guvernată de concurență și aliniată legislației europene, cu efecte pozitive asupra calității serviciilor și sustenabilității financiare.
La finalul primului deceniu, bilanțul ARF arată o instituție care a supraviețuit crizelor de personal și instabilității conducerii, reușind să pună bazele contractuale, tehnice și logistice pentru următorul deceniu al transportului feroviar de călători din România. Este o etapă care confirmă rolul ARF ca pilon central al reformei feroviare și ca garant al interesului public într-un sector aflat în plină transformare.
Foto & info: ARF
