Studiu SNCF Voyageurs: mobilitatea francilienilor este puternic afectată de schimbările climatice, cu impact major asupra transportului public și rutier
Un nou studiu realizat de L’Institut Paris Region în parteneriat cu Transilien SNCF Voyageurs arată că mobilitatea în Île‑de‑France este deja sub presiune climatică, pe fondul creșterii frecvenței fenomenelor meteo extreme și al temperaturilor record. Analiza, bazată pe două anchete desfășurate în martie 2026 pe un eșantion de peste 1.000 de locuitori și 500 de companii, evidențiază modul în care vremea influențează deplasările zilnice și capacitatea rețelelor de transport de a rămâne funcționale.
Regiunea a înregistrat în ultimii trei ani o medie de 50 de zile cu condiții meteorologice excepționale, într-un teritoriu în care 3,6 milioane de locuitori trăiesc în zone de insule de căldură și unde se efectuează zilnic 41 de milioane de deplasări, dintre care 9 milioane cu transportul public. Studiul arată că bicicleta este cel mai sensibil mod de transport la variațiile meteo, cu scăderi de utilizare de până la 24% în zilele cu ploi puternice și 18% la 0°C. Traficul rutier devine mult mai congestionat în zilele ploioase, în timp ce transportul public prezintă variații moderate: scăderi de 4% pentru tren și RER în ploi intense și 4% la 30°C, în timp ce metroul, fiind subteran, rămâne aproape insensibil la vreme.
Zăpada este percepută ca cel mai perturbator fenomen, paralizând rețeaua rutieră și reducând semnificativ utilizarea tuturor modurilor de transport, cu excepția metroului, care rămâne cel mai rezilient. În schimb, canicula este considerată de locuitori drept cel mai dificil fenomen climatic pentru următoarele decenii, cu potențialul de a tripla numărul zilelor de temperaturi extreme până în 2050. În astfel de episoade, mobilitatea scade cu până la 20% pentru autobuze și cu 12% pentru trenuri și RER, iar riscurile asupra infrastructurii feroviare, precum deformarea șinelor sau problemele la catenare, necesită lucrări de adaptare și limitări temporare de viteză.
Telemunca apare ca principal mecanism de adaptare, 66% dintre cei care pot lucra de acasă preferând această opțiune în timpul caniculelor. Totuși, 27% dintre angajați nu pot beneficia nici de telemuncă, nici de flexibilitate orară, fiind astfel mai vulnerabili la perturbările climatice. Companiile din regiune adoptă măsuri de flexibilitate, precum plecări anticipate, telemuncă sau acordarea de zile libere în caz de fenomene extreme.
Studiul subliniază necesitatea unei strategii integrate de gestionare a mobilității în context climatic, inspirată din lecțiile pandemiei și ale Jocurilor Olimpice 2024, pentru a proteja mobilitatea esențială și a reduce vulnerabilitățile sociale. Printre așteptările majore ale călătorilor se numără o informare mai bună în timp real, spații de așteptare protejate de vreme și facilități precum puncte de hidratare și zone de răcorire în gări.
Foto&info: SNCF Voyageurs