La trei ani de la aprobarea finanțării pentru M6 1 Mai – Băneasa va fi necesară cererea de prelungire a termenului de implementare
Pe 13 februarie 2019 a fost aprobat contractul de finanțare pentru construcția primei din cele două părți ale magistralei 6 de metrou, care realizează legătura dintre zona Gara de Nord – 1 Mai cu zonele Pajura, Piața Presei și Băneasa, parte a M6 care va lega capitala de Aeroportul Otopeni. Contractul de finanțare în valoare de 517 milioane de euro a fost aprobat de Comisia Europeană, prin Comisarul European, chiar din partea româniei, Corina Crețu.
„Astazi se împlinesc trei ani de când am aprobat, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, 517 milioane EUR pentru linia de metrou M6 din București. Acești bani au fost acordați României pentru construcția a șase noi stații de metrou subterane între zona 1 Mai și centrul comercial Băneasa – unde ar urma să fie amplasată stația Tokyo (aceasta a fost denumirea data la momentul respectiv de către autoritățile romane). Cofinanțarea europeană pe care am semnat-o prevedea construcția unei secțiuni de 6 kilometri de metrou pe ruta 1 Mai-Tokyo (chiar lângă mall Băneasa), pentru ca în final magistrala de metrou să lege Bucureștiul de Aeroportul Otopeni: un total de 14,2 kilometri și 12 stații”, spune Corina Crețu, membru al parlamentului european.
În postarea pe Facebook, Corina Crețu mai sublinează că „Totodată, proiectul prevedea și achiziționarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane, precum și realizarea legăturii cu linia de metrou M4 (Gara de Nord – Lac Străulești). Nu pot decât să sper că acest proiect se va realiza in totalitate mai curând (cu atât mai mult cu cât finanțarea a fost livrata Guvernului României încă din 2019), deși acest lucru devine aproape imposibil. In 2020, văzând că nu există niciun contract semnat pentru M6 (deşi licitaţia era lansată încă din martie 2019), am atenționat public asupra fapului că România riscă să piardă banii alocaţi. Anul trecut, in 2021, am lansat un apel către autorităţi să urgenteze întregul proces, pentru că angajamentul era ca până anul viitor, acest proiect să fie finalizat, ceea ce pare tot mai nerealist. Din păcate, a devenit aproape cert faptul că toate aceste întârzieri fac imposibilă respectarea termenului de implementare a proiectului: stabilit la 4 ani şi jumătate de către autorităţile române. Singura sansa este ca Romania sa facă o solicitare pentru prelungirea termenelor. Efectele benefice pentru cetățeni, din București și nu numai, ar fi multiple: am aici în vedere inclusiv decongestionarea traficului spre DN1, care leagă Capitala de restul țării.”
Foto: mobilitate.eu