UE avertizează că navetiștii din marile orașe rămân fără soluții sustenabile fără măsuri ferme generând costuri de până la 180 miliarde de euro din cauza aglomerației în trafic
Un nou raport special al Curții de Conturi Europene arată că, în ciuda eforturilor Comisiei Europene de a întări cadrul pentru mobilitatea urbană, progresele în ceea ce privește transportul sustenabil al navetiștilor rămân limitate, iar succesul depinde în mare măsură de acțiunile autorităților locale. Documentul analizează politicile UE, planurile de mobilitate urbană durabilă (SUMP) din șase state membre și 21 de proiecte finanțate din fonduri europene, concluzionând că lipsa unor obiective clare, a datelor armonizate și a unei acoperiri teritoriale adecvate afectează eficiența măsurilor implementate. Costurile estimate din cauza blocajelor în trafic și a aglomerației se duc la 180 miliarde de euro anual.
Raportul subliniază că, deși noul regulament TEN‑T obligă 431 de zone urbane să adopte planuri de mobilitate, multe dintre acestea nu acoperă întreaga zonă funcțională a orașelor, excluzând până la 60% din fluxurile reale de navetiști. În orașe precum Sevilla sau Budapesta, o mare parte dintre cei care fac naveta locuiesc în afara perimetrelor incluse în planuri, ceea ce limitează capacitatea autorităților de a reduce dependența de automobil și de a dezvolta alternative eficiente.
Curtea notează că majoritatea planurilor analizate includ măsuri pentru accesibilitate, transport public, mobilitate activă și reducerea emisiilor, însă instrumentele menite să descurajeze utilizarea mașinii personale sunt mult mai puțin prezente. Doar jumătate dintre planuri prevăd politici de management al parcării, iar măsuri precum reorganizarea utilizării terenurilor, stimulentele financiare sau regulile de acces auto sunt rareori integrate coerent.
Un alt obstacol major îl reprezintă lipsa monitorizării. Deși SUMP‑urile ar trebui evaluate prin indicatori de performanță, doar două dintre orașele auditate monitorizează efectiv implementarea, iar datele privind mobilitatea urbană nu sunt colectate uniform. Obligația de raportare standardizată va intra în vigoare abia la finalul lui 2027, iar metodologia UE pentru indicatori nu este încă finalizată.
În ceea ce privește proiectele finanțate din fonduri europene, auditorii constată că majoritatea au fost implementate conform planului și sunt aliniate strategiilor locale, însă doar jumătate au avut un impact semnificativ asupra nevoilor navetiștilor. Lipsa unor indicatori clari de rezultat și metodologii comune pentru calcularea reducerilor de emisii limitează evaluarea efectelor reale.
Raportul recomandă Comisiei să îmbunătățească ghidurile pentru SUMP, să introducă un indicator obligatoriu privind cota modurilor de transport și să dezvolte o metodologie robustă pentru măsurarea emisiilor în proiectele finanțate după 2027. În același timp, autoritățile locale sunt chemate să își extindă planurile la nivelul zonelor metropolitane reale și să adopte politici mai ferme pentru reducerea utilizării mașinii personale.
Concluzia generală este clară: cadrul european s‑a îmbunătățit, dar fără acțiune locală coordonată și ambițioasă, navetiștii din marile orașe vor continua să se confrunte cu congestie, emisii ridicate și opțiuni limitate de transport sustenabil.
Foto: mobilitate.eu