DB Fernverkehr marchează retragerea trenurilor ICE 415 printr‑o cursă festivă cu sute de participanți și interes mediatic ridicat
Retragerea trenurilor ICE 415 din serviciul comercial a devenit un eveniment cu totul special pentru comunitatea feroviară germană, după ce DB Fernverkehr a organizat o cursă festivă dedicată ultimelor două unități rămase în exploatare, 1520 și 1524. Inițial gândită ca o ceremonie restrânsă, acțiunea s‑a transformat într‑un eveniment de amploare, cu o participare impresionantă și o vizibilitate mediatică neașteptată. Postarea autorului implicat în organizare descrie cum inițiativa, pornită din dorința de a oferi o „plecare demnă” trenurilor, a depășit rapid orice așteptări, atrăgând atenția fanilor, a presei și a pasionaților de transport feroviar.
Cursa specială, desfășurată pe ruta Frankfurt – Leipzig – Nürnberg – Frankfurt, a beneficiat de promovare spontană pe rețele sociale și în comunitățile de profil, fără ca aceasta să fi fost planificată oficial. La sosirea în Leipzig, un echipaj MDR era deja prezent pentru filmări, semn al interesului public pentru momentul retragerii acestor trenuri care au parcurs peste 15 milioane de kilometri în serviciu. Atmosfera a fost completată de prezența a aproximativ 150 de invitați și colegi care au lucrat cu aceste trenuri de‑a lungul anilor, alături de numeroși pasionați care au ocupat integral cel de‑al doilea modul al trenului.
Deutsche Bahn a lansat în 1994 una dintre cele mai importante comenzi pentru trenuri de mare viteză cu tehnologie de înclinare, solicitând inițial 40 de unități ICE T, număr extins ulterior la 43 de trenuri în 1997, dintre care 32 în configurație de 7 vagoane și 11 în versiunea de 5 vagoane. Producția a fost realizată de un consorțiu complex, coordonat de DWA, la care s-au alăturat Siemens, Duewag și Fiat Ferroviaria, fiecare având un rol esențial în construcția trenurilor. DWA, ulterior preluată de Bombardier, a fabricat vagoanele de capăt, Duewag – integrată ulterior în Siemens – a produs vagoanele intermediare, Siemens a furnizat electronica și componentele principale, iar Fiat Ferroviaria, companie ulterior achiziționată de Alstom, a livrat boghiurile și sistemul de înclinare.
Trenurile ICE 415 au reprezentat o soluție tehnică distinctă în cadrul flotei de mare viteză, fiind proiectate ca un singur ansamblu motorizat, cu trei vagoane intermediare echipate cu motoare și două vagoane de capăt care găzduiesc transformatoarele. Unsprezece trenuri au fost construite pentru serviciile internaționale către Elveția, fiind dotate cu sistemul elvețian de siguranță și pantografe îngustate pentru compatibilitate cu rețeaua locală.
Primele unități ICE 415 au fost asamblate în vara anului 1998, iar testele cu sistemul de înclinare activ au început în octombrie același an. Problemele software au întârziat intrarea în serviciu, însă în 1999 primele trenuri ICE T au fost livrate, odată cu schimbarea denumirii comerciale, litera „T” fiind asociată oficial cu termenul „tilting”. Trenurile au fost dezvoltate pentru a oferi timpi de parcurs reduși pe rutele cu trasee sinuoase, folosind tehnologia de înclinare derivată din modelele italiene Pendolino, adaptată pentru cerințele rețelei germane.
Clasa 415 a fost utilizată în principal pe relația Dresden – Frankfurt am Main/Wiesbaden, unde combinația dintre secțiunile modernizate și zonele cu curbe strânse a pus în valoare tehnologia trenurilor. De-a lungul anilor, aceste unități au devenit o prezență familiară pe liniile intercity, fiind apreciate pentru confortul interior și flexibilitatea operațională. Ultima cursă comercială a trenurilor ICE 415 a avut loc pe 21 februarie 2026, marcând încheierea unei perioade în care aceste trenuri au contribuit la modernizarea transportului feroviar german.
Retragerea lor reprezintă finalul unei generații de trenuri care au introdus tehnologia de înclinare în serviciul de mare viteză din Germania și au pregătit terenul pentru material rulant mai eficient și mai avansat tehnologic. ICE 415 rămâne un capitol important în evoluția trenurilor ICE, atât prin soluțiile tehnice adoptate, cât și prin rolul lor în operarea unor rute complexe din rețeaua națională.
Foto&info: DB/Mobilitate.eu