Complexul feroviar București își atinge limitele odată cu creșterea terminalelor logistice pentru transportul feroviar din zona metropolitană

Creșterea necesității transporturilor de mare capacitate și expansiunea urbană din zona București – Ilfov au dus la dezvoltarea rapidă a terminalelor logistice, în special în ultimii 10 ani, din zona Ilfov, legate în special de Centura București și cele două autostrăzi, spre Piteși și spre Constanța. Deși o cantitate importantă de mărfuri este transportată auto, există de asemenea o cerere în creștere pentru transportul feroviar, fiind deschise mai multe terminale de acest tip, unde marfa, în special containerele, sunt descărcate și încărcate în trenuri. Terminale de acest tip există în zonele Chiajna, Chitila, Voluntari, București Sud, București Vest, iar perspectivele de tranziție către mobilitatea verde vor duce la continuarea deschiderii de terminale în regiune. Mai mult, modernizarea întregului coridor 4 feroviar de la Curtici la Constanța, va crește eficiența transporturilor și va ajuta transportatorii că crească volumele de marfă și implicit numărul de trenuri care ajung în regiune. Un alt factor care va duce la expansiunea în regiune este și redeschiderea liniei București – Giurgiu, estimată pentru anul 2023, care va eficientiza transporturile pe ruta de frontieră de la Giurgiu în zonele de sud și vest ale orașului.

Totuși, deși toate perspectivele de trafic sunt mai mult decât optimiste, atât trenurile ce aduc marfă dinspre Curtici și Constanța, cât și cele care transportă marfă doar în regiune fiind în creștere, infrastructura feroviară își arată limitele, atât din punct de vedere al capacității, cât și din punct de vedere al performanței. Practic, din tot complexul feroviar București, singurele linii modernizate sunt între București Nord și Chitila continuănd pe coridor, și între București Nord și Pantelimon, continuând până la Constanța. In rest, aproape tot complexul feroviar din regiune are limite de viteză de 30-50 km/h, în multe zone, viteza având și limite de 5-10 km/h (vitezele menționate în articol sunt conform cu Buletine Avizare Restricţii de Viteză DECADA 11-20.11.2021, publicate de CFR SA). Unul din cele mai importante racorduri, ce asigură legătura Constanța – Craiova, local între București Băneasa și Chiajna, cu o lungime de 8 km, este parcurs în 40-50 minute din cauza restricțiilor de 10 km/h din zona București Triaj și Bucureștii Noi. Toate aceste restricții limitează fluxul circulației trenurilor, în special pentru cele de tranzit, care trebuie să aștepte în gări eliberarea racordurilor care sunt cu un singur fir de circulație.

Cele 4 gări principale unde sunt realizate schimburi de locomotive și personal sunt Chitila, Chiajna, București Băneasa și Pantelimon. Chitila este singura modernizată în întregime, fiind utilizată și pentru manevrarea și schimbul locomotivelor electrice și diesel, pentru trenurile care vin dinspre Pitești și Târgoviște, linia nefiind electrificată. De asemenea de aici se face accesul locomotivelor CFR Marfă din depoul București Triaj. Tot prin Chitila trec toate trenurile de marfă spre București Băneasa și Chiajna, pe cele două ramificații nemodernizate viteza fiind limitată la maxim 30 km/h.

Stația Chiajna este principala stație de tranzit către Craiova și zona de sud a orașului, aici fiind frecvent manevrate trenuri și schimbate locomotivele trenurilor care merg către București Vest și zona de centură, inclusiv în terminalul Yusen Logistic Chiajna, pentru care este de asemenea schimbată locomotiva electrică cu cea diesel pentru manevră. Stația are o serie de restricții pe liniile secundare dar și în zona aparatelor de cale, fiind o stație total nemodernizată, singurele lucrări fiind cele de întreținere realizate de CFR SA.

Stația Pantelimon, modernizată cu ocazia lucrărilor la ruta București – Constanța, are probleme și limitări de viteză pe liniile secundare, unde există limite de 15 km/h pe aparatele de cale. Aici se realizeaza frecvent schimburi de locomotive și manevre pentru trenurile care merg cu tracțiune diesel spre centura de est și sud est a orașului. De asemenea de aici se face și racordul către gara București Obor, utilizată atât pentru traficul de călători, cât și ocazional pentru transportul diferitelor mărfuri.

În final, București Băneasa este de asemenea o stație modernizată cu ocazia lucrărilor la ruta București Constanța, cu excepția liniilor 4 și 5. Linia 5 a fost închisă din anul 2019 din cauza uzurii traverselor, fiind necesare peste 500 de traverse pentru redeschiderea acesteia, iar linia 4 este utilizată pentru remizarea locomotivelor diferiților operatori din zonă. Astfel, aici este principalul punct de garare din zonă, fiind zile cu 6-10 locomotive staționate. Totuși, linia 4 este limitată la viteza de 5 km/h, la fel și aparatul de cale care asigura accesul pe aceasta, infrastructura fiind întreținută de CFR SA. De asemenea, continuarea liniei 4, tot electrificată, dacă ar fi redeschisă către podul Poligrafiei, ar permite manevrarea mai ușoară a locomotivelor, fără a mai ocupa ambele linii directe.

Văzând constant imagini cu gările pline de locomotive și trenuri de marfă care așteaptă liber din ce în ce mai mult, concluzia clară este că tot complexul feroviar din regiune necesită o readaptare și o regândire, pentru eficientizare atât pentru traficul local cât și pentru traficul de tranzit. La toate trenurile de marfă se mai adaugă și traficul de călători, aglomerat permanent pe ruta București Nord – Chitila, și sezonier pe ruta București Nord – Constanța. Este urgentă gândirea redeschiderii liniilor secundare din stațiile din regiune și creșterea vitezei pe racorduri, în paralel cu susținerea proiectelor de modernizare.

În prezent, CFR SA are în evaluare tehnică o licitație pentru ,,Studiu de Fezabilitate pentru modernizarea liniilor și instalațiilor din Complexul Feroviar București”, care ar putea fi atribuită până la începutul anului 2022, dar fiind vorba de un studiu, cu toate procedurile ulterioare, primele lucrări ar putea începe în cel puțin 2-3 ani. Studiul de fezabilitate are o valoare maximă de 22,5 milioane de lei și trebuie realizat în 21 de luni.

Foto: mobilitate.eu