Intermodalul din Ungaria a înregistrat în 2025 o creștere de peste 14%
Intermodalul din Ungaria a înregistrat în 2025 o creștere de peste 14%, într‑un context european dominat mai degrabă de stagnare sau scăderi, arată analiza MLSZKSZ. Evoluția confirmă consolidarea rolului regional al terminalelor din zonă, însă subliniază și o problemă structurală tot mai gravă: infrastructura feroviară nu mai poate ține pasul cu cererea, iar restricțiile de circulație afectează direct competitivitatea transportului combinat.
Potrivit datelor, traficul de containere încărcate a crescut cu 6,51%, ajungând la 502.037 TEU, cel al containerelor goale cu 15,21% (237.010 TEU), iar segmentul de semiremorci a explodat cu 81,22%, până la 101.164 TEU. MLSZKSZ subliniază că terminalele din Ungaria au depășit de mult rolul de infrastructură națională, devenind noduri regionale cu fluxuri tot mai puternice spre România și Serbia.
În spatele acestor rezultate se află însă un an extrem de dificil pentru operarea feroviară. Lucrările de infrastructură și restricțiile de circulație au afectat simultan toate cele trei terminale din Budapesta, unele fiind nefuncționale chiar și 40 de zile. Situația a fost agravată de lucrările din Slovenia, Austria, Croația și Germania, care au perturbat conexiunile cu porturile maritime. Consecința directă: aproximativ 17.000 TEU — echivalentul a 10.000 de camioane — au fost transferate de pe calea ferată pe rutier, din cauza întârzierilor și costurilor suplimentare.
În paralel, rețeaua de terminale s‑a extins semnificativ. Debrecen a deschis un nou terminal, cel din Székesfehérvár a fost repornit, iar Kiskundorozsma a atras noi fluxuri. Terminalele inaugurate în 2024 la Lébény și Törökbálint au funcționat pentru primul an complet, contribuind decisiv la creșterea transportului de semiremorci. Deși terminalele regionale au încă o pondere redusă, ele pot crea pe termen lung o structură logistică mai echilibrată.
Pe segmentul maritim, traficul total a stagnat, dar ultimele luni ale anului au adus o creștere vizibilă, influențată atât de sezonalitate, cât și de schimbările din rutele de navigație din cauza tensiunilor din zona Golfului Aden. În traficul intraeuropean, direcțiile balcanice au crescut, în timp ce fluxurile vest‑europene au fost afectate de scăderea transporturilor din industria chimică.
MLSZKSZ avertizează că potențialul de creștere al intermodalului este real, însă infrastructura feroviară și modul de organizare a traficului devin principalele limite ale pieței. Pentru a susține dezvoltarea, este nevoie de o planificare mai atentă a lucrărilor, soluții tehnice temporare și o coordonare operațională mai eficientă.
„Ungaria devine un actor regional tot mai puternic în intermodal, dar această creștere poate fi menținută doar dacă infrastructura feroviară nu frânează piața, ci o sprijină”, a declarat Bíró Koppány Ajtony, secretarul general MLSZKSZ.
Foto&info: MLSZKSZ/mobilitate.eu